Daciana Sârbu s-a asociat cu socrul lui Sebastian Ghiță ca să facă dulciuri. Daciana Sârbu, soția lui Victor Ponta și politician, are o firmă de prăjituri. În iulie 2019, Daciana Sârbu l-a cooptat în societatea comercială pe Dumitru Cârstea, socrul lui Sebastian Ghiță, deținător de azil politic la Belgrad (cel din urmă). Dumitru Cârstea este socrul lui Sebastian Ghiță. În decembrie 2018, acesta a și fost invitat la Parchetul General, Secția Specială de Investigare a Magistraților, pentru a da declarații în dosarul deschis la plângerea lui Sebastian Ghiță împotriva Laurei Codruța Kovesi, relatează Newsweek.

Fetiță de 11 ani, grav bolnavă, plimbată între spitale: „Este într-o situație medicală severă, dar nu de mare urgență”. Părinții unei fetițe de 11 ani, care a ajuns în stare gravă la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Craiova, se plâng că au așteptat ore în șir pentru ca fiicei lor să i se aprobe transferul la un alt spital unde să poată fi tratată. Bianca I. suferă de hepatită cronică cu mai multe chisturi, iar de azi dimineață a început să se simtă foarte rău, scrie Libertatea.

Ultimele calcule înainte de moţiune. Ce şanse are PSD să trântească Guvernul. PSD, UDMR şi ProRomânia adună, pe hârtie, suficiente voturi pentru a trânti Guvernul Orban. Mai rămâne o singură necunoscută: câţi parlamentari PSD vor trăda partidul pentru a-şi salva mandatul? Dacă moţiunea trece, se face primul pas pentru anticipate. Însă primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, deci avantaj PSD. Ca de obicei, Ponta s-a sucit, relatează Adevărul.

Conferința de la Yalta: Ordinea de pace după cel de-Al Doilea Război Mondial. Cu Germania nazistă în prag de colaps, puterile victorioase ale celui de-Al Doilea Război Mondial au organizat o conferință istorică la Yalta. Și au pus bazele celei mai importante instituții globale. În urmă cu 75 de ani, o fotografie făcea înconjurul lumii: premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin, umăr la umăr, cufundați în haine de iarnă, privind spre aparatul de fotografiat, relatează Deutsche Welle.

Ditrău, pericol sau oportunitate? Ce cred oamenii când aud de forță de muncă din străinătate. 1. Că oamenii aceștia sunt mai ieftini. Fals. E mult mai scump să aduci forță de muncă din afară. Dincolo de salariu, mai ai o taxă pentru firma de recrutare, tot felul de taxe la statul român pentru formalități, bilete de avion, cazare, masă etc. Adevărul este că nu sunt mai ieftini, ci sunt semnificativ mai scumpi. 2. Că oamenii ăștia se lasă manipulați și abuzați, că lucrează că sclavii. FALS. Cei mai mulți dintre ei au mai fost și în alte țări și își știu drepturile chiar mai bine decât angajații români, scrie Republica.

Medicii ieşeni care au renunţat la salarii regeşti: “Nu vreau să am trei maşini şi casă cu cinci etaje“. Ziarul de Iaşi vă prezintă povestea unor medici care au rămas în ţară deşi au o specializare foarte căutată în Occident: Anestezie şi Terapie Intensivă. Dr. Anca Rotaru, medic primar ATI, îşi aminteşte că din 17 rezidenţi, doar 4 au rămas în Iaşi. „Plecarea este o decizie personală a fiecăruia, eu nu mi-am dorit să plec niciodată“, arată dr. Rotaru. Colegul ei, dr. Vlad Hârtie, consideră că măririle salariale au oprit hemoragia plecărilor în străinătate. Pe de altă parte recunoaşte că se mulţumeşte cu mai puţin şi este împotriva „plicului“ dat la doctor. „Nu am făcut medicina pentru bani, nu vreau să am trei maşini şi casă cu cinci etaje“, este de părere dr. Vlad Hârtie.

Povestea corporatistului din Cluj care și-a vândut apartamentul și s-a întors acasă, în Grădina lu’ Ion din Vișeul de Sus, pentru a se bucura de liniște, natură și tradițiile maramureșene. Ionuț a copilărit printre animale. Lăsa jucăriile de lemn făcute de bunicul său și acadelele de zăhar ars făcute de bunica și pleca după miei, berbeci și cai. A trăit doar printre ulițele din Vișeul de Mijloc, așa că atunci când mama a vrut să îl facă domn și l-a trimis la Cluj a plâns de singurătate. Fără căței, fără animale, fără bunica, era singur cuc într-un oraș mare și rece. Dar cu timpul s-a obișnuit și a ajuns acum să lucreze într-o corporație germană. Însă visul său a fost mereu acela de a se întoarce în grădina copilăriei sale, relatează Actual de Cluj.

Care este percepția majorității față de minoritățile sexuale? Datele Centrului GenderDoc-M, organizaţie moldoveană care apără drepturile comunităţii LGBT, arată că discursul de ură şi hărţuirea în instituţiile de învățământ sau în propria familie sunt cele mai dese forme de discriminare a persoanelor LGBT din Moldova. Organizaţia a publicat astăzi un sondaj despre percepţiile faţă de minorităţile sexuale ale locuitorilor capitalei cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenţi au atitudini negative faţă de această comunitate, scrie Europa Liberă Moldova.

Jurnal de salariu: Cum e să trăiești în Londra, ca româncă, dintr-un salariu de o mie de lire. M-am mutat din Oradea în Londra acum mai bine de cinci ani, la 18 ani, ca să studiez. Deseori am combinat mai multe joburi part-time şi rareori am trăit pe picior mare. Aşa am ajuns să învăţ să exist fără prea multe dorinţe materiale în capitala capitalismului european. Deşi o duceam bine financiar, simţeam că n-am viaţă personală și-mi vând sufletul pentru job. Plus că mai şi studiam pentru master (Literatură și cultură rusă și est-europeană la UCL) şi aveam alte responsabilități în paralel, relatează Vice.