Scrutinul irlandez: Irlanda unită, Regatul Unit dezbinat? Ascensiunea formațiunii naţionaliste Sinn Féin i-a surprins chiar și pe liderii săi. Partidul cândva damnat a ajuns cel mai popular din Irlanda, în ciuda faptului că este încă bântuit de trecutul său întunecat. Scrutinul de sâmbătă din Irlanda este al treilea după grava criză financiară din 2008, iar consecinţele înțelegerii dintre UE și FMI din 2010 continuă să se resimtă. La alegerile din 2011, cel mai puternic partid parlamentar din 1930 până atunci, formațiunea de centru Fianna Fáil pierdea. Locul acesteia era preluat de partidul de centru dreapta Fine Gael, a cărui politică de austeritate a dus la pierderea alegerilor din 2016, în urma cărora perdanții din scrutinul anterior, Fianna Fáil, reveneau, cu rezultate modeste însă. Votul de atunci s-a soldat cu o premieră în politica iralndeză: un acord de încredere și susținere, în schimbul unor concesii politice, Fianna Fáil renunța la voturile majorității parlamentare și permitea partidului Fine Gael să guverneze cu un mic grup de tehnocrați, potrivit DW.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Diferența uriașă între sistemul de sănătate din România și cel din Italia. Cum este tratat un pacient cu cancer. România rămâne în topul țărilor din Europa cu cele mai multe decese din cauza cancerului. În fiecare an mor 50 de mii de români, potrivit statisticilor, din cauza celei mai nemiloase boli din lume. Și asta se întâmplă în timp ce toți miniștrii Sănătății nu au pierdut nicio ocazie să declare că pacientul este în centrul sistemului, adică cel mai important. Am căutat pacientul din centrul sistemului din România pentru a vedea cum se simte și facem o comparație cu pacientul din centrul sistemului italian. Fiecare ministru s-a declarat foarte îngrijorat de situația sistemului de sănătate din România și tot la nivel declarativ pacientul a fost pus mereu în centrul preocupărilor, conform Digi24.

Confesiunea artistei japoneze care trăiește de 20 de ani în România: “Când am ajuns aici, toată lumea îmi cerea numărul de telefon și mă întreba ce salariu am!” O femeie micuță, îmbrăcată într-o ie albă zâmbește din pragul garsonierei sale din București și ne întreabă dacă dorim niște slănină. Ayako Funatsu e o artistă japoneză în vârstă de 50 de ani, care trăiește de două decenii în România, o țară de care spune că s-a îndrăgostit la prima vedere. Femeia a învățat să privească viața cu optimism și încearcă să facă mereu ceva nou. Lecția ei pentru cei din jur este să fie convinși că se află pe drumul lor și să-și trăiască viața de parcă și-ar fi scris-o ei singuri, notează Libertatea.

Cum e sabotat avionul IAR 99 Şoim. Procesul de aducere a avionului şcoală IAR 99 Şoim la standardul Super Şoim nu este demarat, cu toate că finanţarea există, iar beneficiile programului vin pe mai multe planuri: am avea piloţi de F-16 mai bine şi mai ieftin pregătiţi, iar după o relansare a producţiei am putea accesa o parte din cererea externă de mii de astfel de aparate de antrenament. Deşi face parte dintr-un program esenţial de înzestrare aprobat de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, varianta modernizată a IAR 99 întârzie să apară şi pune beţe în roate programului de pregătire a piloţilor români de F-16. Aparatul este considerat de militari ca fiind esenţial pentru antrenarea piloţilor români pentru că va avea o avionică asemănătoare cu cea a avioanelor de lupta F-16, iar orele de zbor pentru pregătirea primară ar fi mult mai ieftine, arată Adevărul.

Tragediile nu ne-au învățat nimic. Care este situația spitalelor pentru arși din țară. După ani de investiții și multe amânări, România are doar 23 de paturi pentru marii arși, în spitale din București, Brașov, Timișoara și Iași. Deși răniții au un drum greu de parcurs și după externare, statul român nu le-a pregătit nici un loc pentru recuperare, iar medicii sunt nevoiți să facă improvizații pentru a-i trata. Un prim centru urmează să fie amenajat la Timișoara la sfârșitul anului viitor. La patru ani de la tragedia de la Colectiv, autorităţile lasă încă vieţile marilor arşi la voia sorţii. Chiar dacă trec de perioada critică, pacienţii au nevoie de recuperare. În România nu exista însă nicio clinică specializată, aşa că medicii recurg la diverse artificii pentru a-i putea îngriji, scrie Știrile Pro Tv.

Turiștii sovietici de la Revoluție „au așteptat un ordin care n-a mai venit“. Procurorii militari au eliminat ipoteza intervenției străine în decembrie ‘89. Ei scriu negru pe alb, bazându-se pe un raport al SRI, că intervenția nu s-a justificat, pentru că instalarea la putere a grupării lui Ion Iliescu a fost agreată de URSS. În sprijinul acestei concluzii a fost invocat „Punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989“, pe care acest serviciu secret l-a înaintat Comisiei senatoriale de cercetare în anii ’90. Documentul tratează pe larg celebrii turiști sovietici, care au tranzitat teritoriul României în decembrie ’89. „Începând cu data de 9 decembrie 1989, numărul «turiştilor» sovietici în autoturisme particulare a crescut vertiginos(…), relatează Newsweek.ro.

O industrie de miliarde de dolari. Câți turiști mai suportă Alpii austrieci? În Alpi, milioane de europeni ajung la schi în punctul culminant al iernii. Munții frumoși și natura sălbatică atrag fanii sporturilor de iarnă din toate colțurile lumii. Vacanțele la schi au devenit o industrie de ordinul miliardelor de dolari pe care se bazează mulți dintre cei care locuiesc în zona de munte. Există însă și reversul medaliei când vine vorba de acest tărâm feeric. Pe piscurile înzăpezite, stațiunile de schi își lasă uriașa amprentă de carbon. În plin sezon, afacerile rulează la viteză maximă. Teleschiurile funcționează ore în șir, iar oamenii stau la coadă să ajungă pe pârtii. În plus, instalațiile de zăpadă artificială sunt necesare pentru a combate efectele încălzirii globale, notează Digi24.