Coronavirusul, ciuma și boala teoriilor conspiraționiste. Nu, coronavirusul care ține lumea în suspans nu provine din laboratoarele militare chineze sau americane. Nu, albanezii nu posedă imunitate genetică la coronavirus, chiar dacă la televizor prezicătoarele spun altceva. Știrile false despre noul coronavirus cuprind teorii amuzante și absurde, dar și zvonuri despre uneltiri înfricoșătoare. De pildă, activista online Dane Ashlie a "a dezvăluit" sutelor de mii de urmăritori ai săi pe Youtube și Facebook "adevărata origine" a bolii: virusul a fost cauzat de extinderea tehnologiei mobile 5G în provincia chineză Wuhan. Ashlie a închis astfel cercul dintre teoria conspirației digitale și pandemia digitală. Având în vedere miile de păreri despre coronavirus, nu surprinde că avertismentele privind știrile false pe marginea acestui nou virus sunt la fel de cuprinzătoare ca rapoartele oficiale, conform DW.
Ce a provocat de fapt poluarea masivă din Capitală. Experţii contrazic Guvernul. Poluarea foarte mare, înregistrată în Capitală, a fost provocată de trafic, arderi de păcură și alte incendii, peste care s-a suprapus un fenomen meteorologic de inversiune termică. Aceasta este concluzia unui grup de experți care au pus cap la cap toate datele. Concluzia contrazice însă, declarațiile de săptămâna trecută, ale ministrului Mediului, Costel Alexe, cel care lega totul de presupuse arderi ilegale de deșeuri, unele aduse din Marea Britanie. Garda de Mediu a amendat două CET-uri din București pentru nereguli. 50.000 de lei pentru CET Sud și cea mai mare sumă, 100.000 de lei pentru CET Grozăvești. Aceasta din urmă, exact în perioada poluării, a ars peste 200 de tone de păcură ilegal, fără să notifice Agenția de Mediu și fără să fie nevoie de acest combustibil, susțin experții, potrivit Știrile Pro Tv.
Urgia la Academia de Poliție (VII): Decanul Facultății de Poliție, marele maestru al cărților clonă. Conf. dr. Cristian Eduard Ștefan, care conduce cea mai mare facultate a Academiei de Poliție și le predă viitorilor polițiști etică și deontologie, e personajul central al unei rețele de reciclare la scară industrială a conținutului academic. Articolul de astăzi - care a presupus un an de documentare jurnalistică - devoalează, prin analize comparative și corelații între 27 de cărți și 15 articole științifice, proporțiile unei fraude academice care sfidează însuși conceptul de etică și deontologie. Practicile din opera științifică a decanului de la Poliție bifează aproape toată lista de fapte incompatibile cu integritatea academică: plagiat, autoplagiat sau fraudă academică, arată Pressone.
De ce nu merge președintele Iohannis la românii din Italia? România are aproximativ 2.000 de medici de terapie intensivă și cam 4.000 de paturi la ATI. Dintre acestea, locuri de terapie intensivă propriu-zisă sunt 2.000 (aici vor fi tratați cei cu probleme grave de coronavirus), însă ele au deja un grad mare de ocupare cu activitatea medicală curentă, mai ales în centrele mari. ”Resurse ar fi dacă distribuim mijloace către centrele celelalte și dacă amânăm o vreme operațiile non urgente, cele la rece, cum le spunem noi”, explică Dorel Săndesc, Preşedintele Asociației pentru Anestezie și Terapie Intensivă. Klaus Iohannis e președintele tuturor românilor. Și a celor speriați, dezorientați, care-și păstrează cumpătul, dar și a celor care cred că virusul va trece după primul soare mai puternic, în ciuda tuturor dovezilor științifice deja adunate pe glob. Mesajul deplasării președintelui în mijlocul compatrioților noștri din Italia ar fi unul extrem de puternic și pentru românii din țară că lucrurile sunt grave și că trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău sperând că nu va fi atât de grav, relatează Tolo.ro.
Centura rușinii naționale. La 30 de ani de la Revoluție, niciun centimetru din Varianta Ocolitoare a Municipiului București nu este modernizat așa cum impun standardele europene în materie de infrastructură rutieră. Șoseaua de Centură a Capitalei are 70 de kilometri și se întinde pe câmpie. Nu trebuie construite nici tuneluri, nici viaducte. Cu toate acestea, pe două treimi se circulă pe o singură bandă pe sens, iar drumul este denivelat și are gropi. La o oră cu trafic ridicat, Centura Bucureștiului se parcurge în patru ore. Cozi de kilometri se formează acolo unde, în lipsa pasajelor, Șoseaua de Centură intersectează ieșirile și intrările din București. În acest moment, pe Centura București se lucrează într-un singur punct cu trei muncitori și o mașină de construcții, conform Newsweek.ro.
În plină criză de coronavirus, unu din trei români nu are acces la apă curentă! Ca să se spele pe mâini, oamenii trebuie să care apă cu găleata. Prima linie de apărare împotriva patogenilor este igiena, avertizează Ministerul Sănătăţii. În privinţa noului coronavirus, prima regulă pe care ni se cere să o respectăm este să ne spălăm des şi temeinic pe mâini. Ce nu spun autorităţile este că o treime din populaţia ţării nu are apă curentă în casă, un subiect ignorat în ultimii ani. Institutul Naţional de Statistică realizează anual statistici cu privire la accesul românilor la utilităţi, precum apa curentă. Ultimul raport este șocant: în medie, unu din trei români nu au apă în gospodărie. La oraş, situaţia este bună: Peste 98% din oameni au acces la apă. Doar că asta înseamnă că întreaga problemă stă în rural, unde doar puţin peste 35% au acces la apă curentă, potrivit Libertatea.
O asistentă româncă din Milano povestește cum e să lucrezi într-un spital cu coronavirus. „Trebuie să respecte niște reguli de igienă și de bun simț ca să putem face față.” Adriana lucrează de aproape 20 de ani ca asistentă medicală în Italia. Am vorbit la telefon despre ce se întâmplă acum într-unul dintre spitalele de stat, din nordul țării. „Au transformat ad-hoc mai multe secții în săli pentru pacienții diagnosticați cu COVID-19. Avem acum un etaj întreg dedicat coronavirus.” Aparținătorii n-au voie să intre, iar tot ce le aduc bolnavilor este lăsat la lift și preluat de acolo de pacienți sau de personalul medical. Vineri, o sală de pre-internări a fost transformată în sală de reanimare cu cinci locuri pentru pacienți. Iar numărul operațiilor a fost redus pentru a crea spații și resurse pentru cei infectați”, conform Vice.ro.
Cât de gravă este situația coronavirusului în mod real în România? Realitățile nemachiate din spitale și laboratoare. Soarta României depinde foarte mult de responsabilitatea celor care vin din străinătate. "Cel mai important lucru pe care nu-l ințeleg cei care ascund locul de unde vin este că ei iși expun la risc în primul rând apropiații. Primii care vor cădea victime infecției vor fi cei din anturajul lor imediat, familiile lor, părinții, bunicii, cărora le pun în pericol viața, spune prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Într-un interviu pentru Ziare.com, Alexandru Rafila a arătat că e nevoie de o organizare și mobilizare rapidă de resurse mai ales la nivelul secțiilor ATI. Acum există în rețeaua de boli infectioase în jur de 100 de paturi ATI, la care se adaugă câteva mii de paturi în spitalele generale. La nivelul laboratoarelor de testare, doar 6 în toată țara, e o lipsa acuta de specialiști.
0
3
