Oamenii uitați de primari: muncitori cu salopete sfâșiate spală cu clor străzile din București. Deși angajații salubrizării sunt printre cei mai expuși în fața epidemiei de coronavirus, aceștia ies echipați pe teren cu salopete rupte. Pe o stradă din sectorul 4 al Capitalei, seara de vineri a adus o imagine neașteptată. O cisterna încărcată cu soluție dezinfectantă tulbură liniștea străzii Reșița. În spatele mașinii, un muncitor trage de furtun, în timp ce colegul spală marginea șoselei, trotuarul și chiar băncile din fața blocului. Amândoi poartă echipament de protecție: combinezoane cu glugă și măști. Însă, niciunul dintre ei nu se protejează de o posibilă infecție cu coronavirus, deși se numără printre cei mai expuși angajați. Oamenii de la salubritate au combinezoanele larg sfâșiate în jurul picioarelor, informează Libertatea.
Ceremoniile realităţii: Cine ne gestionează inconștiența? În noianul de bărbăție improvizată în fața morții, gîndul că n-ai cum să scapi ne dă, nu de puține ori, frisoane. „Și mîine va fi o zi“ și-a comutat, implacabil, paradigma. Scriu din balconul securizat cu termopan, buncărul de unde văd pomii înfloriți de timpuriu, bătrîni în baston plimbîndu-și cîinii în lesă pe aleea noroioasă, asfaltată probabil în urmă cu o jumătate de secol, plină de băltoace cu apa ca păcura. Aud păsările îngînate de picamerele care sapă ziua în amiaza mare șanțuri în asfalt pentru înlocuirea conductelor de apă, iar după ce buldozerele le acoperă, mașinăriile sapă altele în asfaltul turnat doar de cîteva zile, pentru a reseta gurile de canal. Aud bormașinile muncitorilor care plombează blocurile cu termen de execuție înaintea alegerilor locale, o broșă la butonieră prin care primarul general (mai degrabă particular) Gabriela Firea încearcă cu disperare să obțină un al doilea mandat de edil al Bucureștiului, orașul bîntuit de virusul corupției, al neamurilor proaste care au parcate la ușa blocului limuzine de ultimă generație iar în apartamente linoleum și covoare de iută pe jos asezonate cu carpete din ciclul „Răpirea din Serai“ acoperind pereții coșcoviți, scrie DW.
Noile măsuri impuse în piețe și centre comerciale din cauza epidemiei de Covid-19. Piețe, centre comerciale, mari magazine și locuri de joacă, cele mai aglomerate spații publice își scurtează programul de vizitare, impun restricții de acces sau se închid cu totul, pentru protecția oamenilor. Cel mai mare mall din nordul capitalei a anunțat că își suspendă activitatea până la jumătatea lunii aprilie. Mai multe lanțuri comerciale limitează numărul de clienți simultan în magazine și montează panouri la casele de marcat. În unele orașe, avem deja parcuri izolate cu bandă de poliția locală. Nimeni nu mai intră de astăzi în parcurile din Ploiești. Locurile de joacă au fost sigilate, iar alergătorii sau cei care petreceau ore bune pe o bancă în aer liber trebuie să stea acasă. Și 80 de locuri de joacă din Târgu Jiu au fost înconjurate cu benzi de polițiștii locali. În Capitală, Băneasa Shopping City a anunțat că își întrerupe activitatea de pe 23 martie până pe 16 aprilie, pentru a-și proteja clienții și angajații. Ikea a închis magazinele fizice, din aceleași motive, conform Știrile Pro Tv.
Aparate cu capacitate de sute de teste pe zi împotriva coronavirusului la Cluj, zac nefolosite în lipsă de reactivi. Clujul e singurul județ din Transilvania unde pot fi analizate probe de depistare a infecției cu noul coronavirus Covid-19, s-au identificat aparate care pot depista infecția, capacitatea a ajuns la sute de probe pe zi – dar nu există kit-uri de testare, astfel că toate aceste aparate, cu două excepții, rămân nefolosite. Aparate de testare a infecției cu coronavirus sunt la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, cu o capacitate de 70 de probe pe zi atinsă deja mai multe zile consecutiv căci aici sunt analizate probe aduse din toate județele Transilvaniei încă de la izbucnirea pandemiei, la Institutul Oncologic cu o capacitate de 400 de teste pe zi, două la Centrul de Cercetare al Universității de Medicină și Farmacie cu o capacitate de câte 90 de teste pe zi, alte două aparate de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Universitatea de Științe Agricole cu o capacitate de aproape o sută de teste pe zi fiecare. Dintre acestea însă, doar cel de la Institutul Oncologic funcționează, și acela doar parțial – mai exact aici au ajuns doar o sută de testere, care au fost dozate ieri și azi, deci o capacitate suplimentară, timp de două zile, de câte 50 de teste zilnic, informează Actual de Cluj.
Între 200.500 și 950.500 de persoane intrate în România au ”scăpat” de carantină și izolare. Testați între 0,82%- 3,29%. Autoritățile nu au o cifră centralizată a românilor care au intrat în țară din zonele infectate de coronavirus. Directorul spitalului ”Matei Balș”, Streinu Cercel, vorbește despre 1 milion de persoane, datele Poliției de Frontieră arată că ar fi vorba de peste 250.000. Din informațiile și calculele Europei Libere, numărul celor care au ”scăpat” de carantină și izolare la domiciliu raportat la datele referitoare la numărul celor care au intrat în România este între 200.500 și 950.500 de persoane. Situația numărului de teste efectuate este și mai îngrijorătoare: între 0,82% și 3,29% din numărul celor întorși acasă. Până în 20 martie sunt 308 cazuri de infecții cu coronavirus (31 de cazuri noi in ultimele 24 de ore), 4.044 persoane în carantină și 45.432 în izolare la domiciliu. Dintre cei 308 de pacienți, 11 sunt internați la secția de terapie intensivă, iar starea a doi dintre aceștia este gravă, mai exact un procent de 3,57%, arată Europa Liberă.
Iaşul arde, şeful DSP doarme în papuci. Deşi ar trebui să fie în aceste zile personajul principal în lupta cu coronavirusul din judeţul aflat pe locul III în ţară ca număr de infectaţi, şeful DSP Iaşi a revoltat deja opinia publică în primele două anchete epidemiologice realizate, aducând asupra ambelor controverse şi suspiciuni inadmisibile în situaţia gravă actuală. Trei zile i-au trebuit pentru a viziona camerele video de la IRO, o treabă de maximum câteva ore, şi a da un răspuns clar sutelor de oameni internaţi acolo şi rudelor lor, care tremurau ca varga în acest timp: a fost sau nu acolo medicul infectat cu coronavirus întors din Franţa? Abia ieri, Lucian Indrei a comunicat un răspuns, unul care să liniştească pe toată lumea: a fost, dar a păstrat distanţa. În prima anchetă epidemiologică făcută în aceste zile, cazul poliţistului din clubul Time Out – bâlbâiala a fost şi mai revoltătoare: parcă pentru a proteja afacerea unui privat, a spus că infectatul nu a fost acolo, în timp ce poliţistul recunoştea singur că a fost, scrie Ziarul de Iași.
Supărat că proiectul prin care se propun restricțiile de circulație a fost făcut public, șeful DSU a sesizat DIICOT și vrea să înfunde sursele presei. Avocatul Diana Hătneanu avertizează că statul român a renunțat la Convenția Drepturilor Omului fără să-și anunțe cetățenii că au pierdut temporar aceste drepturi. Din surse apropiate guvernării, presa a intrat în posesia unui document prin care grupul științific propune restricții de circulație. După ce l-a verificat din mai multe surse, Libertatea a publicat actul cu un context clar, scriind repetat și limpede, chiar din titlu, că e un ”Document propus”, nu unul adoptat. De mai multe ori pe parcursul articolului, ziarul a notat că ”Forma nu e definitivă, Guvernul Orban poate interveni pe ea și va decide dacă și de când intră în vigoare”. Deși autoritățile au recunoscut autenticitatea documentului, care deja circula intens și pe internet, Raed Arafat s-a înfuriat, se arată în articolul Tolo.ro.
CTP: Cu fiecare nerespectare a regulilor de izolare, vom mai avea o zi în plus de frână economică în România. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a făcut un scurt comentariu, vineri seară, la Digi24, despre situația actuală din România, în contextul stării de urgență din cauza pandemiei globale din cauza coronavirusului: Să încercăm să fim cap limpede și dacă nu suntem față în față, ca de obicei. ”Am văzut nenumărate apeluri, ale președintelui, ale guvernului, ale autorităților, ale persoanelor publice cu notorietate, la respectarea regulilor de protecție, la circulația în spațiul public și la respectarea regulilor de izolare. Însă, motivul înțeles și subînțeles al acestor apeluri este cel uman. Adică faci apel la responsabilitate, la conștiință, la capacitatea fiecăruia de a se gândi la ceilalți, adică de a-și suspenda voluntar egoismul. Sunt unii care au aceste calități și care dau curs în mod lucid acestor apeluri, dar sunt și destui care nu o fac.”
1
4
