COVID-19. Mărturii de pe patul de spital. Când am rugat un medic din Suceava să ne ajute să luăm legătura cu pacienți cu COVID-19, în ideea de a strânge mărturii de la cei direct afectați, ne-a răspuns: „Stai până luni, când îmi vine rezultatul testului, că sigur am și eu”. Și așa a fost. Marketing manager, 34 de ani, Brașov: „Sunt izolată cu soțul și cu băiețelul nostru de 4 ani, într-un salon de la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov. Toți trei am fost depistați pozitiv. Anatol Burlacioc, 44 de ani, medic primar chirurgie plastică la Spitalul Județean Suceava: „A început cu o vagă jenă în gât, o ușoară creștere a temperaturii, un 37.5. Și frisoane. Ca apoi să apară și rinoree, care am înțeles că nu este specific, dar mă rog. Nu am niciun fel de tuse, nici seacă, nici productivă. Acum nu mă simt bine, am simptome de gripă. Deocamdată, sunt acasă”, potrivit Recorder.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Absența raportărilor corecte expune vieți: fata pastorului din Suceava mort joi și anunțat decedat de COVID-19 după 4 zile a ajuns abia azi la spital. Una dintre fiicele lui Viorel Candrianu a fost internată în spital cu întârziere, după ce tot cu întârziere numele tatălui său a apărut pe lista oamenilor care au murit din cauza coronavirusului. Săptămâna trecută, pastorul baptist Viorel Candrianu a fost trimis acasă după ce se prezentase, pe 24 martie, la Spitalul Județean de Urgență Suceava cu simptome de coronavirus. I s-a făcut testul și, abia a doua zi, când starea sa s-a înrăutățit, o ambulanță l-a preluat din casa din Ipotești și l-a readus la SJU Suceava, unde avea să moară peste încă o zi, pe 26 martie. Întregul șir nefericit a fost continuat de sosirea rezultatului abia vineri, 27 martie. După trei zile. Pozitiv. Pentru ca moartea pastorului baptist să fie anunțată oficial, probabil, alături de alți 12 decedați, fără detalii suplimentare, abia luni seară, scrie Libertatea.

„Când facem bine, ne facem bine”. Campanii umanitare în mai multe orașe din țară. Voluntarii strâng bani pentru dotarea spitalelor și îi ajută pe bătrânii singuri, care au nevoie de sprijin, sau pe bolnavii imobilizați la pat. Sunt si companii care își oferă gratuit serviciile sau care donează apă, alimente și bani pentru cei care se află, acum, în prima linie. Asociația „Daruiește Viață” a strâns fonduri pentru dotarea cu echipamente de protecție a 16 unități medicale din șase orașe. Oamenii fac fapte bune în toată țara. În Dej, Argeș, Sighet, Vrancea, Timișoara, Cluj, Sibiu și Brașov, sute de voluntari îi ajută pe bătrânii izolați în case. Iar la Mănăstirea Galata din Iași, maicutele cos lenjerii de pat și măști de protecție pentru spitalele din zonă. Conteaza si ajutorul venit din partea companiilor. Romaqua Group a donat jumătate de milion de lei Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” și Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Iar Tymbark a trimis mii de produse alimentare Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, arată Știrile Pro Tv.

OSCE: Presa nu trebuie să achite nota de plată a crizei în România. Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa atrage atenția că odată cu instaurarea stării de urgență au fost introduse măsuri prin care este afectată libertatea presei în România. Într-una din deja multele zile de transmisiuni nonstop de pe frontul coronavirus, o televiziune de știri din România a făcut o gafă. În perioada asta, presa se face în stilul războiului de gherilă. Pe lângă armata – decimată de oboseală și de amenințarea virusului – cantonată în redacție, te poți baza pe câțiva reporteri valizi care se strecoară pe lângă zidurile orașului și caută informațiile asemeni lunetiștilor victimele. Întotdeauna, într-un război, pot să apară pagube colaterale – asta, desigur, dacă nu ești o brigadă de diversiune și n-ai alt scop decât să ataci pe la spate și să provoci panică. Căci, da, în orice război există și astfel de personaje și nici războiul cu coronavirusul nu scapă de ele, informează DW.

Băieţii deştepţi ai pandemiei. Măşti scumpe livrate spitalelor din Iaşi. În hora achiziţiilor publice la preţuri mult mai mari decât cele anterioare au intrat şi câteva firme din judeţ. „Ziarul de Iaşi“ a verificat toate achiziţiile prin încredinţare directă făcute de unităţile sanitare din Iaşi, analiza vizând în special materialele de protecţie, „aurul alb“ al sistemului sanitar românesc din această perioadă. Preţurile pentru măşti, halate, botoşei sau capeline au explodat odată cu criza provocată de pandemia cu noul tip de coronavirus. Unele produse sunt acum şi de 100 de ori mai scumpe decât înainte de criză. Asta pare să fi adus profituri nesperate celor care s-au dovedit a fi, în aceste zile, „băieţii deştepţi“ ai pandemiei. Zeci de achiziţii realizate prin procedura încredinţării directe au avut loc la spitalele din Iaşi în ultimele două săptămâni. Deşi nu sunt neapărat mari jucători pe piaţa materialelor sanitare din România, câteva firme din Iaşi s-au înfruptat şi ele zilele acestea din vânzările la suprapreţ ale măştilor, halatelor, botoşeilor sau capelinelor, atât de necesare în contextul pandemiei cu noul tip de coronavirus.

Cine-i apără pe medici? Aproape un sfert din cei bolnavi de COVID-19 sunt lucrători medicali. Confruntate cu o răspândire rapidă şi îngrijorătoare a virusului printre cadrele medicale – luni, cifrele arătau că ar fi vorba de 23% din numărul total de îmbolnăviri, iar acesta ar fi aparent un record şi pentru statele cele mai afectate de pandemie -, autoritățile de la Chişinău au luat câteva măsuri urgente şi, în general, salutate de comunitatea medicală. Au decis să-i trimită în concedii plătite pe angajații mai vârstnici ai sistemului medical din Chişinău. Sau să amenajeze urgent un centru de triere inițială a bolnavilor pe teritoriul unui cunoscut centru expoziţional din Chişinău, Moldexpo. Preşedintele Igor Dodon propusese chiar să se treacă şi la testarea, periodică, a medicilor din prima linie, dar din reacţiile rezervate ale altor actori guvernamentali şi tăcerea ce a urmat a şefului statului a devenit clar că aceştia fie l-au făcut să se răzgândească, fie, din cauza lipsei de teste, au convenit împreună să renunţe tacit la iniţiativă, notează Europa Liberă.

Plaquenil, un medicament esenţial în cazuri de lupus şi poliartrită reumatoidă dispare din farmacii, după ce Donald Trump și alți înalți responsabili din toată lumea au spus că ar putea să ajute în cazurile de COVID-19. Clorochina nu este un tratament dovedit la noul coronavirus, iar studiile disponibile sunt încă destul de controversate. În 4 zile, stocurile de 684.000 de pastile (cam 1.000 de cutii) de Plaquenil din farmaciile noastre au scăzut cu 100.000 de pastile. Roxana Stroe, președinta Agenției Naționale a Medicamentului: oamenii iau medicamentul fără să aibă nevoie de el, “ca să aibă în casă”. Adrian Ionel, Unifarm: “Credem că distribuitorii au exportat în străinătate, înainte să le fie interzis prin ordonanţă”. A treia posibilă explicaţie: distribuitorii ţin medicamentul în depozit, aşteptând să-i crească preţul în pandemie, scrie Tolo.ro.

CTP: Medicii care au plecat de la terapie intensivă în timpul turelor au comis zădărnicirea combaterii bolilor. Medicii au dreptul să-și dea demisia, dar nu în timpul turelor, a spus gazetarul Cristian Tudor Popescu la Digi24. El spune că medicii care au plecat din serviciul de la ATI, în plină criză de Covid-19, au comis zădărnicirea combaterii bolilor. Gazetarul a dat și exemplul Italiei, unde medicii sunt lăsați să demisioneze, dar nu mai au dreptul să-și practice profesia. Cristian Tudor Popescu: ”Medicii care au plecat din serviciul de terapie intensivă în timpul orelor de serviciu, lăsând bolnavii în secția respectivă cu o singură asistentă care să-i ajute, acești oameni au comis zădărnicirea combaterii bolilor. Au dreptul să-și dea demisia, dar cine le dă dreptul să plece în timpul turei, în timp ce sunt acolo ca să salveze bolnavii? Își termină schimbul și după aceea își dau demisia.”