​​Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), reprezentat de președintele executiv Daniel Ionașcu, a dat în judecată Guvernul României și Instituția Prefectului Iași, pentru hotărârile prin care a fost interzisă participarea credincioșilor la pelerinajele religioase. În acțiune se cere anularea hotărârilor și constatarea nulității acestora.

HotNews.roFoto: Hotnews

Respectivele hotărâri sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative, a drepturilor și libertăților fundamentale garantate atât constituțional, cât și prin Tratatele la care România este parte, susține avocatul Daniel Ionașcu, președintele executiv al PPU (social-liberal).

PPU (social-liberal) apreciază că cele două hotărâri încalcă grav dispozițiile legale privind organizarea Bisericii Ortodoxe, dar și drepturile la libertate individuală și libertate a conștiinței. De asemenea, interzicerea participării la evenimente religioase este una vădit discriminatorie, în acest fel aducându-se o gravă atingere libertății religioase, se arată într-un comunicat de presă al formațiunii politice.

Avocatul Daniel Ionașcu le-a cerut românilor să fie uniți și să își apere dreptul la credință.

„Frați români, măcar acum să fim uniți, pentru că acest guvern ne smulge până și Dumnezeul din suflet și din piept (…) Dragi români, a venit momentul să ne unim, țara aceasta este a noastră și trebuie să înțelegem că fiecare la noi în țară noi suntem stâpâni și suverani. Oricine atentează la dreptul nostru, la credința noastră, la Dumnezeul nostru, nu face decât să ne dezbine”, a declarat Daniel Ionașcu la un post de televiziune.

Redăm, mai jos, câteva fragmente din acțiunea depusă la instanță:

„Articolul 29 din Constituția României prevede că ”Libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrădită sub nici o formă”. Credințele religioase sunt acele sentimente și acte pe care o persoană le raportează la lumea înconjurătoare și la existență. Libertatea religioasă implică atât o latură interioară cât și una exterioară de manifestare. Din perspectiva laturii interioare, ce presupune dreptul persoanei de a avea sau adopa, în forul interior, o credință, libertatea religioasă are un caracter absolut, în sensul că statul nu poate să o restrângă. Din perspectiva laturii exterioare, presupunând dreptul persoanei în a-și exterioriza respectiva credință, prin participare la slujbe, procesiuni etc., libertatea are un caracter relativ, statul putând să o restrângă, însă doar pe cale de excepție, deoarece regula o constituie imposibilitatea îngrădirii credințelor religioase”.

(…)

Citește articolul integral pe site-ul PeBloguri

Acesta este un conținut sponsorizat