Vitalie Călugăreanu în Deutsche Welle: Moldovenii au votat lucid, pentru că s-au săturat de corupție și sărăcie. În perioada dintre turul întâi și turul doi al alegerilor prezidențiale, candidatul Dodon s-a evidențiat printr-un discurs misogin de ură, menit să antagonizeze societatea, iar în ziua alegerilor administrația separatistă de la Tiraspol (care a închis regiunea până la sfârșitul anului), contrar restricțiilor sanitare impuse, a trimis masiv, în dreapta Nistrului, în mod organizat, votanți cu viziuni de stânga, pentru a înclina balanța electorală în favoarea candidatului pro-rus. Nici asta nu l-a ajutat pe Igor Dodon, la fel cum nu l-a ajutat nici mobilizarea bugetarilor pe linie administrativă, nici deconectarea subită a curentului în câteva secții de votare și nici așa-numita operațiune cu urna mobilă. Nu l-au ajutat nici uneltele tradiționale care divizează societatea: limba moldovenească versus limba română și Ziua Victoriei versus Ziua Europei, deoarece alegătorii au dat un vot clar pentru apropierea de UE, scrie Vitalie în Deutsche Welle.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Cum a castigat Maia Sandu? Rolul enorm al diasporei. Cat l-a ajutat Moscova pe Dodon? Interviu cu Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic. Sunt mai mulți factori aici. Dar importantă, decisivă chiar, a fost campania agresivă a lui Dodon care a stârnit o reacție contrară celei scontate. Grobianismul, minciuna, misoginismul și sexismul lui Dodon, volumul uriaș de fake news … toate acestea au mobilizat acel segment de electorat care și-a pierdut entuziasmul, încrederea în procesul electoral și care votează tot mai rar în ultimii ani. Deci, pe lângă electoratul captiv, Maia Sandu a izbutit să convingă și oameni care ies rar la vot. De fapt, campania agresivă a lui Dodon i-a convins să iasă din casă și să voteze cu doamna Sandu, explică Goșu în interviul acordat pentru Contributors.ro.

Medic ieşean: „Pacienţii COVID aduşi de la Piatra Neamţ miroseau încă a fum”. Medicul Florin Roşu, coordonator al Terapiei Intensive de la spitalul de la Leţcani, spune că starea pacienţilor este stabilă, însă au trecut printr-o traumă greu de imaginat, având în vedere că în momentul producerii incendiului patru dintre ei erau conştienţi. „Când au ajuns la noi erau încă foarte speriaţi, cu tensiuni foarte mari, încă miroseau a fum. Îi îngrijim aşa cum îi îngrijim pe toţi, sunt pacienţi care au nevoie de ATI şi oricând se poate întâmpla ceva cu ei, dar noi sperăm să nu ajungem acolo”, a explicat dr. Florin Roşu pentru Ziarul de Iași.

Rectorul Academiei Forțelor Aeriene Brașov, care a devenit conferențiar fără a îndeplini criteriile legale, a plagiat în teza de doctorat. Rectorul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFA) din Brașov, general de flotilă aeriană și conferențiar universitar Gabriel Răducanu, a plagiat paragrafe disparate sau texte bloc în 78 de pagini din teza de doctorat pe care a susținut-o în anul 2011 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Mai multe pagini din teza acestuia sunt plagiate dintr-o lucrare semnată chiar de conducătorul lui de doctorat, generalul (r) prof. univ. dr. Mihail Orzeață. Alte câteva pagini sunt copiate din două lucrări semnate de fostul rector al AFA, dezvăluie pressone.ro.

Averea fabuloasă a fostului preot Cristian Pomohaci. Cântăreţul, condamnat definitiv pentru evaziune fiscală. Fostul preot Cristian Pomohaci a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Mureş la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, după ce ani la rând nu a plătit impozit la sumele câştigate din închirierea numeroaselor proprietăţi. Pomohaci deţinea, la acea vreme, nu mai puţin de 40 de proprietăţi, dintre care 25 apartamente (în Cluj Napoca, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mureş s.a.), nouă terenuri cu construcţii, cinci terenuri şi un garaj. Ani la rând, Cristian Pomohaci a fost unul dintre cei mai căutaţi cântăreţi, tarifele practicate de acesta ridicându-se la câteva mii de euro pe concert, dezvăluie Adevărul.

Contractul COVID al dr. Musta. ANI spune că este “conflict de interese” să existe afaceri între spitalul public al unui șef de secție și clinica privată a acestuia. Într-un răspuns către Libertatea, Agenția Națională de Integritate (ANI) spune că un șef de secție dintr-un spital de stat poate avea acțiuni la o clinică privată, dar între cele două nu se pot face afaceri și contracte, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Clinica privată Profilaxis a doctorul Virgil Musta oprește 250 de lei din fiecare 300 de lei pe care publicul îi plătește peste testele COVID, restul de 50 de lei mergând la Spitalul Victor Babeș de Boli Infecțioase din Timișoara, unde Musta este doctor și șef de secție, mai scrie Libertatea.

Tiger I, povestea exemplarului 131, singurul rămas funcțional. De pe frontul din Africa, ”vedetă” la Hollwood. Astăzi, în lume se păstrează doar șase Tiger I în diferite muzee. Singurul care a fost complet recondiționat este Tigerul cu numărul 131. Acesta are o poveste interesantă. A participat la luptele din Africa împotriva britanicilor, spre finalul campaniei, în 1943, când Africakorps-ul comandat de Rommel era deja încercuit în Tunisia. Din rapoarte, se cunoaște că exemplarul luptase cu câteva tancuri Churchill cu o zi înainte. A doua zi, infanteria britanică l-a găsit abandonat. Nici până de astăzi nu se cunosc motivele pentru care echipajul a părăsit tancul. Exemplarul 131 a stârnit un interes imens, chiar și înainte să fie folosit în filmul hollywoodian Fury, deoarece este singurul Tiger rămas funcțional, scrie Punct.News.

Soţie de jihadist: viaţa fără preaviz a unei românce seduse de un luptător ISIS. „Acolo era iadul pe pământ”. „A ştiut cum să mă ia, nu a făcut-o dintr-o dată. A început treptat să-mi povestească despre verii săi bombardaţi de americani şi ucişi cu sânge rece. A avut însă grijă să-mi spună că el nu ar putea să facă aşa ceva nimănui...”, rememorează românca. Apoi, într-o zi „bomba”. A chemat-o cu el, i-a spus că vor merge departe, acolo unde e război, şi că are nevoie de ea. Românca l-a urmat şi a trăit ororile războiului în Irak, la Mosul şi Deir al Zawr, timp de aproape un an şi jumătate, scrie Adevărul.