Reacțiile experților în economie la propunerea de reducere a săptămânii de lucru. „O glumă proastă”. Ce măsuri ar fi eficiente. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a cerut reducerea săptămânii de lucru la bugetari la 4 zile și tăierea salariilor acestora cu 20%. Analiștii economici cred că statul ar trebui să facă anul viitor reduceri ale cheltuielilor, dar nu pe modelul promovat de Lazea. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că problema este că tăierea propusă este la fel pentru toată lumea și arată că aceasta nu poate fi decât pe termen scurt, până la o reformă profundă, scrie Libertatea.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Cum poate adminstraţia Biden să resusciteze Estul Europei în dauna Rusiei. În acele ţări unde normele democratice sunt periclitate, precum Polonia şi Ungaria, administraţia americană trebuie să încurajeze pluralismul şi separarea puterilor în stat însă fără ostracizarea guvernelor alese liber şi fără a slăbi NATO. Polonia în special are o tradiţie puternică în a rezista autocraţiei şi s-a transformat într-un apărător de primă line al NATO împotriva revizionismului rus. La rândul său, Casa albă ar putea avea nevoie să-şi explice propriile deficite democratice, între care numirile partizane la Curtea Supremă, respingerea majorităţii simple în alegerea preşedinţilor şi tranziţia problematică între administraţii, scrie Adevărul.

Curs sever al bolii COVID-19: de la o formă fizică perfectă la un pas de moarte. Peter Schmidtgen are 66 de ani, 1,82 metri înălțime și este slab. Un bărbat atletic și în formă excelentă. S-a infectat însă cu noul coronavirus, fiind la un pas de moarte. Schmidtke a fost în comă timp de trei săptămâni, plămânii i-au cedat, i s-a făcut o incizie în trahee și a fost ventilat artificial. Bărbatul nu-și mai poate aminti nimic din toate acestea, experiența parcă nici nu a existat. ”Pacientul suferă de o așa-numită amnezie retrogradă”, explică medicul curant Silvia Lindenberg. Ea a avut grijă de pacient încă din iunie, când acesta a fost transferat la centru pentru reabilitare timpurie și ventilație din Nümbrecht. Acest tip de urmări pe termen lung afectează mulți pacienți cu coronavirus. ”Nu-și amintește aproape nimic, de pildă cum au ajuns la spital și ce s-a întâmplat după aceea. Toate aceste momente sunt doar amintiri vagi pentru el”, explică neurologul Silvia Lindenberg, scrie Deutsche Welle.

Au plătit, dar nu le folosesc. Ce face Ministerul Sănătății cu 8 proiecte de cercetare care să ajute în lupta anti-COVID. Ministerul Educației și Cercetării a alocat, la sfârșitul lunii martie, 25 de milioane de lei pentru finanțarea a 16 proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de SARS-CoV-2. Dintre acestea, 9 au avut deadline de predare către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) în luna septembrie 2020. De aici, proiectele trebuie preluate de „instituțiile responsabile/susținătoare pentru fiecare temă de cercetare”. Numai că, deocamdată, proiectele, deși finalizate, zac prin sertare și riscă să devină irelevante, scrie Libertatea.

Care sunt cele mai periculoase medii de transmitere COVID 19 după amenzile Poliției. Circa 150.000 de amenzi au fost date pentru nepurtarea măștilor în perioada 12 octombrie - 10 noiembrie. Din punct de vedere al mediului în care au fost aplicate cele mai multe sancțiuni, pe primul loc se află agenții economici care au organizat petrceri private ilegale - 638 de amenzi, urmați de operatorii de transport de persoane - 138 de amenzi. 3.374 de amenzi au primit conducătorii mijloacelor de transport în comun pentru nepurtarea sau purtarea necorepunzătoare a măștilor de protecție. Pentru același motiv, tot în mijloacele de transport în comun au fost amendate 11.620 de persoane, potrivit Newsweek.

Iași: Chirica pierde două procese de importanţă crucială pentru oraş. Soarta CET, în pericol. Prima instanţă a respins cererea Primăriei de anulare a hotărârilor Consiliului Local care înfiinţează societatea de termoficare cu patrimoniul celor două CET-uri şi al regiei de distribuţie a agentului termic. Procesele se ţin lanţ din 2012, timp în care Curtea Supremă a confirmat pierderea celor două centrale, iar sumele revendicate au crescut la sute de milioane de lei pentru fiecare dintre părţi. Bătălia din instanţe a început cu mai bine de 8 ani în urmă, când o licitaţie controversată a fost adjudecată de o firmă care a obţinut astfel dreptul de valorificare a fierului vechi, practic a instalaţiilor CET, contra unei sume de 4,7 milioane de euro, excplică Ziarul de Iași.