​​Afacerea Romexpo se referă la proiectul de lege prin care Camera de Comerț si Industrie primește gratuit întreg Complexul Expozițional din nordul Bucureștiului, o adevărată comoară. In 2020, proiectul de lege a trecut tacit de Senat și a intrat in dezbaterea Camerei Deputaților. Propunerea legislativă a fost inițiată de un grup de parlamentari PMP și prevede ca terenurile statului în valoare de sute de milioane de euro să fie facute cadou Camerei de Comert și Industrie a Romaniei pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar. Președintele Iohannis a întors proiecul în Parlament, iar legea a fost discutată și votată la inceputul lunii iunie, în Comisia Juridică a Senatului. Singurii care au votat împotrivă au fost politicienii USR-PLUS, iar PNL a adus unele amendamente care "slabesc și mai mult controlul Statului", spune Robert Ioniță, Director Juridic NEPI Rockcastle.

Pavilionul central al complexului ROMEXPOFoto: Wikipedia

De ce modificările legii Romexpo slăbesc și mai mult controlul statului. Explicații oferite de Robert Ioniță, Director Juridic NEPI Rockcastle.

Robert Ioniță, Director Juridic NEPI: "În mod incredibil, amendamentele adoptate de Comisia Juridică slăbesc și mai mult controlul statului, diminuează garanțiile acestuia și chiar reduc interdicțiile menite să asigure protecția interesului public. Drept urmare, în mod cert recomandările sau obiectivele menționate în cererea de reexaminare a proiectului de lege nu au fost atinse".

"CCIR are la dispoziție 40 de ani ca să asigure atingerea obiectivului, fără ca nimeni s-o poată lua la intrebări."

Robert Ionită, Director Juridic NEPI: "Dimpotrivă, rezultatul amendamentelor este că CCIR are și mai multe drepturi și libertăți, iar statul mai puține garanții și mai puțin control. Astfel, conform amendamentelor actuale: CCIR are la dispoziție 40 de ani să asigure atingerea obiectivului, timp în care nu pot fi deranjați cu întrebări referitoare la atingerea scopului. Nimeni nu îi poate întreba de ce nu au făcut nimic timp 10 ani sau dacă ce au făcut în primii 10 ani asigură atingerea scopului".

CCIR poate să ipotecheze terenul pe care-l primește cadou, fără probleme

Robert Ionită, Director Juridic NEPI: "Interdicțiile - aparent sunt mai largi, enumerarea este mai cuprinzătoare, însă la o citire atentă, ne dăm seama că interdicțiile sunt în realitate inexistente. Cheia este sintagma din alin. 5, art III: 'Fără a aduce atingere posibilității de constituire și de exercitare a celorlalte drepturi […] necesare realizării scopului menționat la alin. (1)'. Practic, din cauza acestei calificări, toate interdicțiile enumerate în alin. 5 al art III (spre exemplu interdicția de ipotecare) nu se mai aplică atunci când aplicarea acestora ar împiedica realizarea ,,proiectului de dezvoltare urbana”. Astfel, dacă CCIR dorește să ipotecheze terenul sau o parte din el pentru a lua un credit pentru a putea construi 'proiectul de dezvoltare urbană', are acest drept, interdicția neaplicându-se. Drept urmare, interdicțiile sunt în realitate inexistente".

“Interdicțiile nu includ dreptul de uzufruct, practic CCIR poate transfera drepturile”

Robert Ionită, Director Juridic NEPI: "De asemenea, interdicțiile nu includ în continuare un drept foarte important – și anume dreptul de uzufruct. Din punct de vedere practic, acesta este un veritabil drept de proprietate care poate fi acordat pe o durată de până la 30 ani. Foarte important de avut în vedere este faptul că se poate obține chiar și autorizație de construire în baza dreptului de uzufruct. Practic, CCIR poate transfera fără niciun fel de probleme către oricine își dorește, fără licitație, drepturile necesare pentru dezvoltarea unor proiecte imobiliare 'de dezvoltare urbana' - adică, de fapt, orice. La fel și pentru dreptul de superficie, un alt drept real foarte important, care ar putea fi constitutit de CCIR fără nicio interdicție".

Citește mai mult pe b365.ro

Articol susținut de b365.ro