Liderii turci și francezi s-au prezentat joi, fiecare de partea lor, ca mediatori ai crizei ucrainene, în timp ce Washingtonul a susținut că are dovezi că Moscova pregătește un videoclip cu un fals atac ucrainean, pretext pentru a invada Ucraina.

Potențiala invazie rusă în Ucraina Foto: VOX

Credem că Rusia ar putea produce un videoclip de propagandă foarte violent, care să arate cadavre și actori care joacă rolul celor îndoliați, precum și imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

„Avem informații că rușii probabil vor să inventeze un pretext pentru o invazie, care este în perfectă concordanță cu modurile lor de acțiune”, a adăugat el.

Chiar dacă Kievul este mai măsurat cu privire la o astfel de invazie - ministrul Apărării, Oleksiï Reznikov, a declarat joi că riscul unei "escalade semnificative" este "scăzut" - inițiativele diplomatice cresc în încercarea de a evita un conflict armat între cele două țări.

Macron încearcă să readucă Europa în prim-planul negocierilor

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit joi, la rândul său, cu omologul său rus Vladimir Putin, apoi cu președintele ucrainean Zelenski.

Putin și Macron au discutat în special despre „garanțiile de securitate” cerute de Moscova, în timpul celei de-a treia discuții telefonice a săptămânii pe acest subiect, a spus Kremlinul, referindu-se la „un dialog constructiv”.

Zelenski a spus că a discutat cu Macron despre o „accelerare a procesului de pace în cadrul formatului Normandia”, reunind Rusia și Ucraina cu medierea de la Paris și Berlin.

În timp ce UE părea să conteze foarte puțin în timpul primelor discuții ruso-americane despre Ucraina, președintele francez încearcă să readucă Europa în joc, pentru care pledează de ani de zile și nu fără dificultate pentru „autonomia strategică”.

Și Erdogan profită de criza ucraineană pentru a reveni pe prima scenă

Un alt actor regional care dorește să-și facă un nume, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a reînnoit joi la Kiev oferta de a găzdui un summit care să reunească Ucraina și Rusia.

„Turcia este pregătită să-și facă partea pentru a rezolva criza dintre două țări prietene, care sunt vecinele ei la Marea Neagră”, a declarat Erdogan, după ce a fost primit de Zelenski.

„Indiferent unde putem pune capăt războiului, ceea ce contează este că toată lumea este sincer pregătită pentru el”, a reacționat președintele ucrainean.

O mediere reușită ar putea restabili imaginea Ankarei în cadrul NATO și în faţa Statelor Unite, cu care relațiile au fost tensionate de la achiziționarea de către Turcia a unui sistem de apărare rusesc, în ciuda apartenenței sale la Alianță. „Aceasta este o oportunitate pentru Turcia de a câștiga prestigiu și de a ieși din izolarea sa în cadrul NATO”, a declarat pentru AFP Asli Aydintasbas, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR), într-un moment în care Washingtonul și aliații săi își intensifică eforturile de a descuraja Rusia să invadeze Ucraina, scrie Le Figaro.

Erdogan și Putin au dezvoltat o relație strânsă în ultimii ani, dar Ucraina este o problemă sensibilă între ei: Ankara sprijină aderarea Kievului la NATO și s-a opus ferm anexării Crimeei de către Rusia în 2014, în numele protejării minorității sale tătare de limbă turcă.

Putin, la rândul său, îl critică pe omologul său turc pentru că a furnizat Kievului drone armate, folosite împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Erdogan si Zelenski au semnat joi un acord pentru creșterea producției acestor dispozitive în Ucraina.

Ce a cerut Rusia și ce a oferit Occidentul

Occidentalii au acuzat Moscova de la sfârșitul anului 2021 că a masat zeci de mii de trupe la granițele Ucrainei pentru o potențială invazie, ceea ce a dus la una dintre cele mai grave crize ruso-vestice de la Războiul Rece.

Rusia neagă orice intenție agresivă, dar condiționează o detensionare a sitației de sfârșitului politicii de extindere a NATO, în special de acceptarea Ucrainei, și o retragere a capacităților sale militare din Europa de Est.

Washingtonul a respins aceste cereri, oferind în schimb ca rivalii să se angajeze să nu desfășoare mijloace militare ofensive în Ucraina, ca Moscova să inspecteze anumite infrastructuri militare care o îngrijorează în Europa și ca cele două țări să convină asupra măsurilor de control al armamentului.

În lipsa unei retrageri militare ruse, Washingtonul a anunțat că va întări flancul estic al NATO prin redistribuirea a o mie de soldați din Germania în România și prin trimiterea a 2.000 de soldați americani suplimentari în Polonia și Germania.

„Solicităm constant partenerilor noștri americani să nu mai alimenteze tensiunile”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, „preocuparea Rusiei este clară și perfect justificată”, în condițiile în care „americanii sunt trimiși în țările europene”.