Cel mai spectaculos salt la legislativele din Franța l-au făcut, într-adevăr, populiștii de dreapta din RN, care au trimis în parlament 89 de deputați, față de doar 8 la alegerile precedente, din 2017. Ei își dispută deja poziția de lideri al opoziției parlamentare cu populiștii din NUPES, coaliția eteroclită de stânga, condusă de Franța Nesupusă, care are azi 75 de parlamentari, față de 17 la alegerile de acum cinci ani, potrivit Santinela.
Partidul lui Macron, La Republique en Marche (LREM) principalul din coaliția centristă de guvernământ, Ensemble (Împreună), are acum 160 de parlamentari, față de 308, în 2017. O scădere usturătoare, care îl privează pe Președintele Macron de o majoritate absolută, necesară unei guvernări confortabile.
O fragmentare, o nouă împărțire a Franței
Vorbesc cu prietena mea Ninou Vidal, pensionară activă pe mica sa fermă din Rivel, cu educație și spirit civic exemplare. O întreb cum vede lucrurile după alegerile de duminică.
„Rezultatul reflectă o mare nemulțumire. În 2017, s-au pus mari speranțe în Macron. Criza vestelor galbene (gilets jaunes) ne-a costat însă 17 miliarde de euro. Au urmat cei doi ani gri de pandemie, care au fost destul de bine gestionați, dar în care nu s-au făcut schimbările majore necesare mai ales în sistemul medical.”
„Vedem o fragmentare, o nouă împărțire a Franței,” continuă ea.
Dezamăgită de Macron, Ninou Vidal nu are încredere nici în alianța stângii radicale a lui Melenchon NUPES sau în dreapta suveranistă a lui Le Pen: „Sunt politicieni care promit luna de pe cer. Ori nu își vor respecta promisiunile, ori mint.”
Ninou a fost contabilă la o firmă din Lavelanet, oraș din departamentul vecin, Ariège, cu industrie textilă, unde votanții erau tradițonal de stânga, chiar spre extremă, fiind dezamăgiți de guvernarea Socialiștilor. „Socialiștii au guvernat ca un partid de dreapta,” explică ea.
Asta explică de ce departamentul nostru, Aude, a trecut de la Socialiști, în 2012, la LREM a lui Macron in 2017, iar acum a votat masiv RN – Le Pen, dreapta populistă.
„Sânge, sudoare și lacrimi”
„Va trebui să ne împăcăm cu ideea că cei care vin după noi, copiii noștri, nu vor trăi în bunăstarea pe care am cunoscut-o noi,” continuă Ninou.
”Nu știu care politician va avea curajul să le spună în față francezilor ce le-a spus Churchill britanicilor în al doilea război mondial, că nu le promite decât sânge, sudoare și lacrimi,” spune ea.
„Pe lângă toate celelalte crize, avem și un război aproape de noi, în Ucraina. Fiul meu tocmai mi-a spus că prețul porumbului s-a triplat. Mi-e teamă că Franța va fi neguvernabilă. NUPES și RN se vor bate unii cu alții, și ambele, cu Macron. Se vor bate folosind minciuni.”
Ca și soțul ei Henri, fost artizan în industia textilă, acum și el pensionar, Ninou a lucrat până la 65 de ani. Acesta este pragul de pensionare pe care dorește să îl introducă Macron, la care se opun mai ales populiștii de stânga.
„Mi-e teamă că dacă situația pensiilor se va deteriora, vom ajunge ca Grecia,” adaugă Ninou. „Acum, săptămâna de lucru este de 35 de ore. Unii cer să se reducă la 32 de ore. Nu e sustenabil, trebuie să se muncească,” insistă ea. (reportaj integral pe Santinela)
0
0
