Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a răspuns la reacția Moscovei, care a criticat votul Parlamentului de la Chișinău privind excluderea sintagmei „limba moldovenească” din toată legislația R.Moldova spunând că această decizie aparține exclusiv Chișinăului și nimeni din exterior nu are dreptul să o conteste, potrivit deschide.md.

Ministrul moldovean de externe Nicu PopescuFoto: Michal Cizek / AFP / Profimedia Images

Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a fost votat joi în prima lectură într-o ședință cu scandal a Parlamentului de la Chișinău, scrie deschide.md. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au încercat să blocheze proiectul și s-au îmbrâncit la tribună cu parlamentarii PAS, în timp ce au strigat „Moldova” și „Anticipate”.

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, în fața tribunei Parlamentului au ieșit mai mulți deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Moldova, moldoveni, moldovenesc” sau „Nu vă bateți joc de Constituție”.

Imediat, mai mulți parlamentari PAS au smuls și mototolit pancartele, urmând o altercație între aceștia și colegii lor din facțiunea BCS. Au urmat mai multe îmbrânceli, timp în care deputații socialiști și comuniști au început să scandeze „Moldova” și „Anticipate”, scrie deschide.md.

Limba română, oficial limba de stat a Republicii Moldova

Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a fost votat în cele din urmă în primă lectură, conform deschide.md. Documentul a fost susținut de 56 de deputați PAS.

Proiectul de lege inițiat de deputații facțiunii PAS prevede modificarea articolului din Constituție cu privire la limba de stat.

Concret, în Constituția Republicii Moldova ar urma să apară sintagma „limba română”, în loc de „limba moldovenească”. Proiectul de lege urmează să implementeze o decizie din 2013 a Curții Constituționale, care a decis că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției. În Declarația de Independență limba de stat este cea română, scrie deschide.md.

Astfel, sintagmele „limba moldovenească, limba de stat, sau limba oficială”, la orice formă gramaticală din actele legislative vor fi substituite cu noțiunea „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare. De asemenea, se constată drept desuet textul „funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alineatul (1) din Constituţia R. Moldova.

  • „În scopul executării prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Resurse Informaționale Juridice va asigura în Sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice” operarea modificărilor ce se impun în sensul prezentei legi, în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituția Republicii Moldova”, mai scriu autorii.
  • Limba română ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin sunt primele incluse în enumerarea din Declaraţia de Independenţă a “elementelor de identificare” ale statului, rezultând, în mod evident, că aceste elemente au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei Republicii Moldova”, se menționează în nota informativă a proiectului.