Regiunea inghetata a Oceanului Arctic este inzestrata masiv cu zacaminte de gaze si petrol, iar topirea continua a ghetii face acum ca ele sa sclipeasca precum aurul in ochii a cel putin patru state: Rusia, Canada, SUA si Danemarca, care au revendicat Polul Nord si au trimis expeditii de zeci de milioane de euro pentru testul de proprietate. Nu mai tirziu de Razboiul Rece insa, lupta s-a dat pe ascuns in adincurile Oceanului Arctic, care au clocotit de intriga. Desi superputerile lumii au planuit sa transforme aceste adincuri intr-un schimb de torpile, confreria submarinelor - serviciile tacute, atit cel rus, cit si cel american - a muncit din greu sa tina ferecate particularitatile acestor planuri.
Acum, citeva secrete se varsa printr-o crapatura din zidul tacerii, dezvaluind o parte din spionajul ce pregatea ziua rafuielii, dupa cum arata un articol al cotidianului „New York Times“.
Capitanul uneia dintre misiunile secrete, exploratorul american Alfred S. McLaren, dezvaluie intr-o carte publicata recent, „Unknown Waters“, secretele calatoriei sale din 1970 pe sub gheata arctica. Alaturi de un echipaj format din 117 oameni si ultradotatul submarin Queenfish, el trebuia sa intocmeasca o harta a platformei continentale siberiene si sa pregateasca operatiunile submarine pentru o confruntare militara cu URSS.
In mare taina, miscindu-se cit de incet posibil pe sub gheata inselatoare, ei au intocmit harta a mii de kilometri neexplorati, in cautarea unor rute sigure pentru submarine, localizind zonele bazinului arctic unde fundul marii se intindea la peste 180 de metri adincime. Adesea trebuiau sa se fereasca de bucati de gheata cufundate la peste 30 de metri adincime, care amenintau cu moartea echipajul. Un alt pericol era ca submarinul sa inghete pur si simplu si sa nu lase nici o portita de iesire si nici o modalitate de chemare dupa ajutor.
Oceanograful Sylvia A. Earle spune pentru „New York Times“ ca o asemenea isprava in ape atit de periculoase a facut din capitanul lui Queenfish un adevarat erou: „Submarinul ar fi putut sa dispara si nimeni nu ar fi stiut nimic de el. Dar au reusit. Este vorba de explorare la apogeul ei“. Dupa misiunea lui McLaren, acum in virsta de 75 de ani, Arcticul a devenit teatru de operatiuni militare in care sovieticii au incercat sa-si ascunda sub intinderea de gheata submarinele dotate cu proiectile, in timp ce submarinele de atac americane le-au cautat necontenit, cu scopul de a le distruge intr-atit de rapid incit sa le impiedice sa-si lanseze focoasele nucleare inspre SUA, in caz ca Razboiul Rece s-ar fi „incalzit“.
Integral in Cotidianul.
