Academia Catavencu: Romania trebuie sa inapoieze 23 milioane euro Comisiei Europene

de Alina Moscalu     Academia Catavencu
Marţi, 1 aprilie 2008, 23:31 Revista Presei | Subiectele Zilei


Odata ce am enuntat acest truism pur romanesc, trebuie sa particularizam si sa dam suma exacta: 23 de milioane de euro. Atit ii cere Comisia Europeana inapoi Romaniei, bani cheltuiti prost pe proiecte finantate de UE. Proiectele la care a explodat mamaliga sint incepute in 2004 si fac parte din programul national Phare 2002. De terminat s-au terminat, numai ca s-a ales praful de ele. Comisia Europeana a scris negru pe alb ce anume nu i-a convenit in derularea proiectelor: intirzieri majore in executie, neatingerea obiectivelor, alunecarea pe linga rezultatele dorite, investigatii pornite de catre DNLAF (Directia Nationala de Lupta Antifrauda) ori DNA (Directia Nationala Anticoruptie).

Sistemele de alimentare cu apa au cedat in fata turcilor

Pe locul fruntas ii gasim pe turcii de la JV Empedos Eser. Firma asta de renume turcesc ar fi trebuit sa duca la bun sfirsit trei proiecte cu finantare europeana si romaneasca. Valoarea totala a proiectelor este de 20 de milioane de euro. Comisia Europeana a cerut de la turci suma pe care a dat-o, adica vreo sapte milioane de euro. Primul proiect facut de-aiurea a fost Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa din judetul Botosani. Proiectul a fost atribuit celor de la Empedos in iunie 2004.

Rezultatele, in iunie 2005, erau in urma de tot: „Proiect in faza de implementare, realizare fizica 2,80 la suta“ (informatiile sint dintr-o nota a directiei de monitorizare a fostului Minister al Integrarii Europene). Pina acum nu s-a mai intimplat mare lucru cu lucrarea respectiva, asa ca nu e de mirare ca cei de la Comisia Europeana s-au zbirlit in 2008 si au zis ca vor banii back.

La urmatorul proiect, turcii s-au intrecut pe ei insisi. Astfel, la un an de la inceperea proiectului similar celui din Botosani si care s-a petrecut in Alba, si-au luat-o rau de tot in canalizare. La un an de cind incepuse, treaba statea asa: „Realizarea fizica 0,00 la suta, iar data de finalizare a contractului era 21.09.2006“ (din acelasi raport mentionat mai inainte). Proiectul, insa, nu a fost terminat nici pina acum. In fine, ultimul proiect pe care l-au fandosit turcii a fost cel din Hunedoara, similar cu cele doua descrise deja. Si aici intilnim fix aceeasi situatie ca aceea din Alba.

La un an de cind incepuse, realizarea fizica era cam zero. Informatia din 2008 spune ca firma asta, JV Empedos Eser, va trebui sa dea niste bani inapoi. Autoritatile din tara noastra vor face niste demersuri decente, apoi vor trece la represalii mai dure, cum ar fi o actiune in instanta.

Trei, Doamne, si toate grecesti!

Urmatorii premiati sint grecii de la Efklidis SA. Proiectul Dezvoltarea zonei Luna Ses – Borsa a fost terciuit la greu de campionii din Atena. Valoarea totala a proiectului este de 15 milioane de euro. Chiar si asa, Efklidis nu a fost impresionata. Dimpotriva, s-a miscat ca melcul in panta, a facut greseli de proiectare, a bagat sume enorme in te miri ce. Cit despre finalizarea proiectului, aceasta e in stadiu de ideal, deci de neatins.

Asta in conditiile in care proiectul trebuia sa fie terminat in 2006, martie, iar grecii au inceput sa dea cu excavatorul abia in octombrie acelasi an. Deci daca la Borsa trebuia sa avem o pista olimpica de schi, avem o cerere oficiala de la Comisia Europeana ca vrea 1,6 milioane de euroi pentru nesimtirea grecoteilor.

De o situatie similara ne impiedicam in proiectul Dezvoltarea durabila a zonei Ilovita – Bahna – Ciresu – Marga, proiect ce trebuia executat tot de catre niste greci: JV C Balafas SA – Athinaiki Techniki SA. Proiectul valoreaza vreo 4,6 milioane de euro, iar domnii europeni ne cer inapoi vreo 3,2 milioane. La un an de la inceperea proiectului, adica in iunie 2005, realizarea fizica era de 2,80 la suta. Proiectul ar fi trebuit finalizat in iunie 2006. In 2008, instiintarea Comisiei ne spune ca nu au fost indeplinite obiectivele, iar rezultatele sint induiosator de inexistente.

Cea de-a treia firma greceasca care a fleoscait un proiect european desfasurat in tara noastra se numeste Diekat Construct SA. Descrierea de pe site-ul companiei ne informeaza ca „obiectul de activitate il reprezinta executia la cheie a lucrarilor de constructii civile“. Nu-i asa ca sinteti lesinati cind auziti expresia la cheie?

Ei bine, proiectul Reabilitarea zonei turistice Manastirea Agapia numai la cheie nu a ajuns. Proiectul a avut o finantare de cinci milioane de euro, iar suma care trebuie returnata acum este de 3,2 milioane de euro. Proiectul trebuia finalizat in martie 2006. Dar cum realitatea din teren a fost crunta, cei de la Diekat au cam facut-o lata. Pina si subcontractorii si-au luat talpasita. Motivul este unul cit se poate de simplu: grecii nu plateau la timp. Acum, cei de la DNLAF incearca sa descurce itele, dar banii tot vor trebui returnati!

Academia Catavencu






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















548 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by