Luptatorii anticoruptie din Justitie nu mai sperie pe nimeni. Mai bine zis, nu mai au de ce sa ii sperie pe functionarii publici cand pedepsele aplicate de judecatori sunt mai curand simbolice. Anul trecut, din cei 109 condamnati definitiv pentru coruptie, doar 28 au primit pedepse cu inchisoarea, restul de 81 fiind condamnati cu suspendare. Din 59 de inculpati care au detinut functii publice, 11 au fost condamnati cu executarea pedepsei, iar 48 cu suspendare.
Specialistii din sistem argumenteaza, fiecare din perspectiva functiei pe care o ocupa, in favoarea pedepselor fara eficacitate aplicate functio-narilor. Unii sustin ca judecatorii nu ar fi constienti de gravitatea faptelor si dau dovada de indulgenta fata de coruptia generata de "gulerele albe", in timp ce alti specialisti pretind ca pedeapsa cu suspendare este mult mai grava pentru functionari, deoarece, odata functia pierduta, respectivul infractor nu mai are ce trafica. "Coruptia nu li se pare (judecatorilor – n.red.) o fapta grava. Acelasi lucru se intampla si cu furtul din bancomate. Judecatorii nu au reprezentarea gravitatii faptei (…)", remarca psihologul Florin Tudose. Pentru avocatul Remus Borza, o condamnare cu suspendare pentru un functionar este binevenita, avand in vedere ca in acest fel infractorul isi pierde functia, iar statul face economie cu cheltuielile ce presupun incarcerarea sa.
Lupta anticoruptie tinde sa devina o poveste banala, care nu mai sperie pe nimeni, din moment ce pedepsele aplicate functionarilor sunt simbolice. In anul 2007, din 109 condamnati definitiv pentru coruptie, doar 28 de inculpati au primit pedepse cu inchisoarea, restul de 81 fiind condamnati cu suspendare. Specialistii din sistem argumenteaza pedepsele fara eficacitate aplicate functionarilor si gasesc explicatii, fiecare din perspectiva functiei pe care o ocupa. Unii sustin ca judecatorii nu sunt constienti de gravitatea faptelor si se dovedesc indulgenti fata de coruptia generata de "gulerele albe", in timp ce altii spun ca pedeapsa cu suspendare este mult mai grava pentru functionari, deoarece, odata functia pierduta, respectivul infractor nu mai are ce trafica. "Ca motiv psihologic as remarca faptul ca judecatorii nu apreciaza gravitatea faptei. Coruptia nu li se pare o fapta grava, lucru ingrijorator. Acelasi lucru se intampla si cu furtul din bancomate. Judecatorii nu au reprezentarea gravitatii faptei. De ce credeti ca in America pedepsele sunt enorme pentru acest gen de infractiune? Judecatorii nu se mai cred egali cu noi, inamovibilitatea lor fiind gresit inteleasa", ne-a declarat psihologul Florin Tudose.
Pentru avocatul Remus Borza, o condamnare cu suspendare pentru un functionar este binevenita, avand in vedere ca in acest fel infractorul isi pierde functia, iar statul face economie cu cheltuielile ce presupun incarcerarea sa. "Coruptul intotdeauna este un intelectual, un om cu pregatire, situat intr-o functie. (…) Pentru functionarul corupt, faptul ca a fost scos din sistem inseamna o pedeapsa mult mai mare decat trimiterea la inchisoare. El nu mai are functie, nu mai are de unde «ciuguli» zi de zi pentru a-si rotunji veniturile. La acesta se adauga perioada de incercare ce presupune o pedeapsa cu suspendarea. Cinci-sase ani respectivul trebuie sa stea ca icoana pe perete, pentru ca altminteri i se revoca pedeapsa si se duce la inchisoare", considera aparatorul.
Integral in Romania libera.
0
0
