Cel mai tare contemporan al nostru cu minte logica in cap iubeste fotbalul. Isi pierde timpul la cotonogelile Campionatului European.

Reporter: Fotbalul nu jigneste inteligenta?

Solomon Marcus: Exista diferite feluri de inteligenta, nimeni nu le are pe toate. In fotbal este nevoie de o inteligenta a intuirii asteptarilor adversarului, pentru a le insela. Pacalirea este un act de inteligenta si, uneori, de simt al umorului. Este nevoie si de intuirea corecta a actiunii propriilor tai coechipieri, altfel nu se formeaza echipa. Autogolul este un rezultat al incalcarii acestei conditii.

Rep.: Cum de un tip ca dumneavoastra, care stie ce este infinitul, poate iubi o ciolaneala plina de virgule, nule si fracturi?

S.M.: Fotbalul te incinta prin cu totul altceva decit matematica (desi au un puternic numitor comun: jocul). De aceea, el este o alternativa interesanta la efortul cerut de matematica. Dupa citeva ore de matematica, ma relaxez mai degraba privind un meci bun de fotbal decit jucind sah. Fotbalul este prin excelenta spectacol, ca si teorema care, dupa etimologia sa greaca, inseamna spectacol. Dar diferenta de natura dintre cele doua spectacole este esentiala.

Rep.: Cine cistiga Campionatul European?

S.M.: Sanse de cistig: Spania, Olanda, Portugalia si Germania. Jocul Spaniei in meciul cu Rusia ramine un termen de referinta pentru modul in care fotbalul poate fi arta. Jucatorii au actionat intr-o concordanta perfecta, s-a vazut in primul rind echipa. Mergind la personalitati, cele trei goluri marcate de David Villa au dat masura unei tehnici superioare, iar golul al treilea a fost si o demonstratie splendida de ironizare a adversarilor. Daca mai adaugam faptul ca acelasi Villa a marcat golul victoriei in meciul cu Suedia, se profileaza portretul unuia dintre cei mai buni jucatori de la EURO 2008. Olanda si-a intimidat adversarii, Italia si Franta, sunt intr-o forma de zile mari; pare mai convingatoare decit Spania care, in meciul cu Suedia, nu s-a mai ridicat la nivelul jocului ei cu Rusia. Portugalia, cu Ronaldo, si Germania, cu capitanul ei, sint si ele la inaltime.

Rep.: Ati pariat? Faceti pronosticuri?

S.M.: Nu fac pariuri, nici pronosticuri, excelenta in fotbal este variabila de la o zi la alta si, deci, imprevizibila.

Rep.: Ce va face Nationala in campionatul acesta?

S.M.: Partida cu Italia a fost superioara celei cu Franta si am fi tentati sa credem ca Nationala nu trebuia sa uite in fata unei echipe care a umilit Italia si Franta ca am fost deficitari la citeva capitole: timpul de pastrare a balonului, viteza in joc, timpul de joc in jumatatea de teren a adversarului, numarul relativ mare de cartonase galbene primite (de citiva dintre cei mai buni jucatori). In ambele partide, dar mai ales in cea cu Franta, Nationala a fost timida din punctul de vedere al crearii unor faze periculoase la poarta adversarului. Nu putem omite nici faptul ca arbitrajul ne-a favorizat in partida cu Italia.

Rep.: De ce mereu sintem pesimisti in ceea ce priveste Nationala? Sint de vina Draghicescu, Blaga, Ionesco, Eliade si Cioran, insi care in viata lor nu au pus piciorul pe o minge?

S.M.: Faptele invocate la raspunsul precedent sint o parte din explicatie. Dar, de fapt, nu este vorba atit de pesimism, cit de o insuficienta comunicare cu lumea, de pe urma careia perceptia situarii noastre in lume apare mereu deformata, cind in sens negativ, cind in sens pozitiv. Victorii izolate am avut si impotriva Germaniei, si impotriva Spaniei etc. Problema este aceea a stabilitatii, a persistentei in timp a acestor performante. Pentru Italia sau Franta, s-ar putea sa fie vorba numai de un accident. Nu numai in fotbal, ci si in cultura se manifesta aceste oscilatii intre timiditate si aroganta, dar sint tot mai multi cei realisti.

Integral in Academia Catavencu.