S-a intâmplat minunea ca, dupa aproape doua decenii de la Revolutia din decembrie ’89, in premiera nationala, doua instante românesti sa condamne statul român, gasit vinovat pentru nerespectarea obligatiei sale de a finaliza, intr-un termen rezonabil, dosarele “Revolutiei”. Astfel, prin aceste doua sentinte, pe lânga faptul ca se demoleaza mitul infailibilitatii statului, se deschid noi perspective si cai de atac in dezlegarea acestei “taine”, tinuta sub obroc, a identitatii agresorilor din decembrie ’89.

Sentintele pronuntate recent de catre doua instante diferite ale Judecatoriei sectorului 5 se constituie in argumentatii solide pe care se sprijina afirmatiile referitoare la impartialitatea demonstrata de magistrati care, având pe rol doua cauze identice, au pronuntat sentinte identice. In ceea ce priveste cele doua dosare, 4/302/2008 si 6966/302/2007, care au facut obiectul condamnarii statului român, acestea sunt aproape identice si se refera la nemultumirea exprimata de urmasii a doi eroi ai Revolutiei, F.B. (Florin Butiri) si M.F. (Marin Filip), fata de maniera in care, prin reprezentantii sai, statul a dovedit indiferenta si lentoare in realizarea si finalizarea anchetelor cu privire la imprejurarile mortii celor doi revolutionari, dar si in identificarea si tragerea la raspundere a vinovatilor.

De aceea, atât sentintele pronuntate de cele doua instante ale Judecatoriei sectorului 5, cât si argumentatia juridica pe care s-au intemeiat respectivele solutii sunt asemanatoare, numai sumele despagubirilor morale solicitate de familiile celor doi eroi Ministerului Finantelor, care constituie reprezentantul statului in asemenea litigii, fiind diferite.

Apel european

In fapt, toata aceasta aventura judiciara, finalizata cu succes pentru petenti, a pornit de la un avocat, Darlaine Chirana, care s-a ambitionat sa creada in faptul ca apelarea la legislatia europeana poate deschide calea spre un deznodamânt favorabil, dupa 15 ani de alergatura pe la toate autoritatile românesti a familiilor celor doi revolutionari impuscati. In acest sens, primul caz preluat spre solutionare si care a facut obiectul dosarului nr. 4/302/2008 a fost cel al fostului baschetbalist rapidist F.B. (Florin Butiri) care, dupa ce a fost impuscat in picior si abdomen, in data de 23 decembrie 1989, in zona Radiodifuziunii, urmare a ranilor, a decedat in ziua de 26 decembrie 1989. ”Desi am insistat pentru a afla adevarul, si anume cine l-a impuscat pe fiul meu, autoritatile române nu ne-au oferit, pâna in prezent, un raspuns in acest sens.

Atitudinea de indiferenta a statului imi adânceste, atât mie, cât si familiei mele, durerea, confuzia si disperarea, caci aflarea adevarului ne-ar fi adus o impacare sufleteasca”, a mentionat tatal victimei in cererea inaintata Judecatoriei sectorului 5, precizând ca, in opinia sa, “statul este responsabil pentru aflarea adevarului”. In privinta celuilalt caz, s-a constituit in dosarul nr. 6966/302/2007, in care sotia revolutionarului M.F. (Marin Filip), impuscat mortal de catre persoane necunoscute, a acuzat faptul ca, “timp de aproape 15 ani, autoritatile române nu au fost capabile sa ofere un raspuns, iar statul era obligat sa staruie in aflarea adevarului si sa ii identifice pe cei vinovati de moartea sotului”.

Argumentarea celor doua cereri inaintate completelor Judecatoriei sector 5 de avocatul partilor vatamate, Darlaine Chirana, s-a intemeiat pe dispozitiile inscrise in Constitutie, in Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ale jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si ale dispozitiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, prevederi care, in temeiul articolului 11 din Constitutie, fac parte din dreptul intern.

Gardianul