Preoţii şi înalţii prelaţi nu vor mai putea fi verificaţi de CNSAS cu privire la o eventuală colaborare cu fosta Securitate în perioada regimului comunist. Decizia a fost luată ieri în Comisia juridică a Senatului printr-un amendament de modificare a Legii accesului la propriul dosar şi a ordonanţei pe care Guvernul a emis-o după ce această lege a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.
Amendamentul a fost votat în comisie cu 5 voturi pentru (PSD şi PRM), 2 contra (PD-L şi UDMR) şi o abţinere (PNL). „Din punctul meu de vedere, votarea acestui amendament este o greşeală. Justificarea colegilor care au votat pentru el a fost faptul că Biserica este o instituţie autonomă.
Este însă un argument pueril pentru că există şi autonomie universitară şi totuşi îi verificăm în continuare pe profesori”, ne-a declarat senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs, unul dintre membrii comisiei care au votat împotrivă.
Patriarhia pare mulţumită de decizia senatorilor şi susţine că, de fapt, CNSAS nu mai avea ce să verifice pentru că majoritatea prelaţilor au fost deja verificaţi. „Activitatea CNSAS nu mai are mare relevanţă în privinţa preoţilor deoarece, în imensa lor majoritate, ierarhii au fost deja verificaţi. Este foarte probabil ca această decizie a senatorilor să fie rezultatul modului extrem de discutabil în care CNSAS a încercat să implice Biserica în activitatea fostului sistem represiv”, ne-a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al BOR. Disensiunile dintre BOR şi CNSAS durează încă din vremea în care Colegiul a decis să verifice toate dosarele înalţilor prelaţi care se aflau în arhiva fostei Securităţi. Atunci BOR a acuzat CNSAS că duce o campanie împotriva clericilor cu scopul de a umili Biserica Ortodoxă Română.
Tot în şedinţa de ieri, senatorii jurişti au decis să scoată de sub incidenţa legii CNSAS şi persoanele care, având competenţe decizionale, juridice sau politice, au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activităţile Securităţii, ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Cu alte cuvinte, este vorba de foştii nomenclaturişti care, prin intermediul funcţiei politice deţinute, aveau atribuţii în coordonarea fostului sistem represiv.
De exemplu, funcţia de prim-secretar de judeţ, funcţie deţinută în perioada regimului comunist inclusiv de actualul preşedinte onorific al PSD, Ion Iliescu. O altă decizie importantă a comisiei este redefinirea noţiunii de colaborator al fostei Securităţi. Va fi declarată colaborator acea persoană care a furnizat informaţii Securităţii cu intenţie, însă doar dacă intenţia poate fi demonstrată. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie votată şi în plenul Senatului. Senatul este Camera decizională, după adoptare proiectul mergând direct la promulgare.
