Anul scolar incepe cu o realitate tinuta sub tacere de Ministerul Educatiei: elevii romani au performante sub nivelul mediocru la citire, matematica si la stiintele exacte (chimie, fizica, biologie, geografie). Informatia este data de ultimele evaluari ale unor studii internationale care masoara nivelul de intelegere a textului scris la sfarsitul claselor primare (PIRLS 2006 - Progress in International Reading Literacy Study) si tendintele in predarea/invatarea matematicii si stiintelor (TIMSS 2007 - Trends in International Mathematics and Science Study).
Potrivit studiului PIRLS 2006, care s-a finalizat recent, si a primelor rezultate din TIMSS 2007, elevii romani au acum performante sub media internationala si mai slabe decat evaluarile precedente din 2001, respectiv 2003.
Astfel, cu un scor mediu national de 489 de puncte din 1.000 posibile, Romania s-a situat la PIRLS 2006 pe locul 36, din 45 de state participante. Cele mai performante 7 tari sunt Federatia Rusa (565), Hong Kong (564), Singapore (558), Luxemburg (557), Italia (551), Ungaria (551), Suedia (549) si Germania (548). La penultima evaluare din 2001, la acelasi studiu de citire, Romania a obtinut un scor mediu de 512 si a fost pe locul 22 din 35 de tari participante.
Majoritatea elevilor inclusi in studiul PIRLS sunt in varsta de 10 ani si au parcurs patru ani de scoala. Elevii romani au varsta medie de 10,9 ani si sunt printre cei mai in varsta participanti la studiu.
Concret, copiii sunt testati daca, dupa citirea unui text, pot furniza si sustine interpretari pe marginea lui, daca pot integra informatii provenite din fragmente diferite si daca pot intelege caracteristici literare si de organizare ale unei scrieri. Ei au de citit doua texte la prima vedere si trebuie sa raspunda in 90 de minute la aproximativ 15 intrebari.
Cat priveste rezultatele elevilor de top, „doar 4 la suta dintre elevii romani sunt incadrati la nivelul international de performanta Avansat (de peste 625 de puncte), in timp ce aproape o cincime dintre elevii din Singapore ating acest nivel. Avem un regres fata de anul 2001, cand 9% dintre elevii nostri au fost incadrati la acest nivel“, spune Gabriela Noveanu, coordonatoarea celor doua studii in Romania. Noveanu este cercetator stiintific la Institutul de Stiinte ale Educatiei, desemnat de catre institutia-mama, Asociatia Internationala de Evaluare a Randamentului Scolar, sa le organizeze in tara noastra.
Cat priveste factorii care influenteaza un scor mai bun sau mai slab, coordonatoarea studiilor internationale a precizat ca printre ei se numara mediul din care provine elevul, dar si calitatea formarii si pregatirii profesorilor, cum isi petrec elevii timpul la scoala, cat chiulesc, cat lucreaza practic, nivelul scolii.
Astfel, s-a dovedit ca parintii mai educati, limba vorbita acasa, numarul de carti din biblioteca, folosirea frecventa a unui computer conduc la cresterea performantelor elevilor. De exemplu, un elev are capacitatea de a obtine un scor mediu mai mare cu 75% daca unul dintre parinti a terminat studiile superioare, daca are peste 100 de carti in bibilioteca, peste 25 de carti pentru varsta lui, acces la ziare, un calculator si un birou la care sa-si faca lectiile, fata de un elev care are mai putin de 25 de carti in biblioteca, mai putin de 25 de carti, parinti care au absolvit invatamantul gimnazial si acces la un calculator, la biroul personal sau la un ziar.
0
1
