Magistrat de-o vară, privilegii pe viaţă O fostă consilieră personală a ministrului Tudor Chiuariu a lucrat o vară în Ministerul Justiţiei pe post de consilier juridic asimilat magistraţilor, după care a s-a întors la Prefectura Iaşi, păstrându-şi privilegiile de magistrat. După ce a ajuns ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu şi-a adus de la Iaşi pe 4 iunie 2007, pe post de consiliere personale, câteva concitadine, printre care şi Andreea Iurea. Acestea au participat, după două luni de la angajare, la un concurs pentru obţinerea statutului de consilier juridic asimilat magistraţilor. Pe 27 august 2007, în urma câştigării concursului, Andreea Iurea a fost numită în funcţia de consilier juridic asimilat magistraţilor la Direcţia analiză şi avizare acte normative. În declaraţia de avere completată pe 5 mai 2008, Andreea Iurea precizează că a lucrat în 2007 la două firme private, SC Decar Invest SRL şi SC Tester SRL, de unde a încasat 24.000 sau 214.000 de lei (nu se vede clar - n.r.). Conform legii privind statutul magistraţilor, aceştia nu au voie să lucreze pentru firme private. Ciudat e faptul că, sunând la cele două firme, reprezentanţii acestora ne-au declarat că Andreea Iurea nu a lucrat la ei, afirma Cotidianul.

Viaţă de europarlamentar: jumătate de milion de euro de tocat pe an Sumele alocate unui europarlamentar român se ridică anual la aproximativ 477.00 de euro. Din cei o jumătate de milion de euro, în afara salariului lunar brut de 7.000 de euro (4.000 de euro net) şi a diurnei de 4.700 de euro pe lună, europarlamentarii români mai au alocată o sumă de 20.000 de euro lunar. Din cei 20.000, în jur de 16.000 de euro lunar sunt destinaţi achitării salariilor consilierilor, după cum a declarat pentru Cotidianul europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler. După cum ne-a explicat Winkler, „banii ne sunt alocaţi nouă, dar nu noi suntem cei care îi plătim efectiv asistenţilor noştri, ci instituţia Parlamentului European“, afirma Cotidianul.

Vom avea două poliţii: naţională şi locală Dintre strategiile Guvernului de descentralizare premierul a pus accent mai ales pe proiectul de lege prin care se va înfiinţa Poliţia Locală. „Este un proiect de lege care ţine cont de nevoile comunităţilor locale, un proiect de lege care stabileşte competenţe specifice autorităţilor locale în domeniul ordinii şi liniştii publice, a disciplinei în construcţii, a protecţiei mediului, a disciplinei comerciale, a evidenţei persoanelor, precum şi a circulaţiei pe drumurile publice. E o prerogativă pe care până acum poliţiile comunitare existente nu au avut-o şi care va da, după momentul adoptării acestui proiect de lege, competenţe sporite primarilor şi consiliilor locale, pentru a putea face faţă provocărilor pe care le au din partea circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor", a explicat Emil Boc. La rândul său, ministrul de Interne, Dan Nica a completat schema atribuţiilor forţei poliţieneşti la nivel local, explicând că şi probemele privind circulaţia autovehiculelor cu gabarit depăşit şi parcările vor fi atributul exclusiv al poliţiei locale. „În România vom avea două poliţii: una locală şi una naţională. Domeniile în care va acţiona poliţia locală sunt ordinea şi liniştea publică, paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii şi afişajul stradal, protecţia mediului şi gospodărirea localităţilor, activităţile comerciale şi evidenţa persoanelor", a spus vicepremierul, precizând că actuala poliţie comunitară va dispărea prin integrarea sa în cea locală, iar noua structură va fi subordonată primarilor. Ministrul Internelor a spus că poliţia locală va fi sprijinită de cea naţională prin detaşarea persoanelor care se vor ocupa de pregătirea personalului, afirma Gandul.

Un fost inspector al Agentiei Nationale de Integritate este cercetat de politisti sub supravegherea unui procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 sub acuzatia de inselaciune. Fanel Burciu, fostul sef al Sectiei 25 de Politie, s-a angajat la ANI prezentand acte medicale care aratau ca este apt de munca. In urma unor verificari ulterioare, Comisia de Disciplina a ANI a descoperit ca, de fapt, Burciu iesise la pensie din MAI cu gradul II de invaliditate. Potrivit articolului 28 litera b din Legea 179/2004, invaliditatea de gradul II este caracterizata prin “pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fara ajutorul altei persoane”. Potrivit Casei de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, Fanel Burciu “nu este supus revizuirii medicale periodice”. Cu alte cuvinte, fostul ofiter de politie ramane permanent cu acest grad de invaliditate, fara posibilitate de a se reveni asupra sa. In adeverintele medicale depuse de fostul ofiter de politie, Fanel Burciu era stabilit ca fiind “apt psihologic”, “sanatos clinic, apt pentru concurs inspectori integritate”, “apt pentru functia de inspector de integritate ANI”. Toate aceste consemnari din adeverintele medicale erau “blindate” de parafe si stampile ale unor medici de la cabinetele Ministerului Administratiei si Internelor. ANI s-a constituit parte civila cu suma de 103.000 de lei, reprezentand salariile incasate de Fanel Burciu, afirma Gardianul.

Ordinul lui Catalin Predoiu referitor la sporul de 50% poate crea tensiuni între judecatori Curtea de Apel Bucuresti (CAB) arata, în motivarea deciziei din 24 aprilie, prin care a suspendat doua ordine emise de Ministerul Justitiei, privind sporul de 50%, ca "acordarea selectiva si discriminatorie a acestor drepturi (...) ar avea ca efect relatii tensionate în colectivele de judecatori, ceea ce implica producerea unei pagube iminente care nu poate fi prevenita decât prin suspendarea efectelor actelor ulterioare ordinului din 4 martie". "Acordarea pentru luna martie a unor drepturi salariale, pentru toti judecatorii, si revocarea ulterioara a masurii, prin acordarea selectiva si discriminatorie a acestor drepturi, în conditiile în care activitatea de justitie este exercitata egal de toti judecatorii, ar avea ca efect dezorganizarea activitatii si relatii tensionate în colectivele de judecatori, ceea ce implica producerea unei pagube iminente care nu poate fi prevenita decât prin suspendarea efectelor actelor ulterioare ordinului din 4 martie", motiveaza magistratii CAB decizia din 24 aprilie, relateaza Gardianul.

Ce îi doare cel mai tare pe români Refuzul medicilor de a prescrie reţete şi lipsa medicamentelor sunt în topul reclamaţiilor primite la „linia fierbinte” a Ministerului Sănătăţii. Peste 3.000 de români au reclamat diverse abuzuri în sistemul de sănătate la linia telefonică înfiinţată în luna ianuarie, după ce controalele făcute în mai multe spitale, după „scandalul Slatina”, au arătat deficienţe majore. Nemulţumiri se leagă, spre exemplu, de refuzul doctorilor de a prescrie reţete gratuite copiilor, de lipsa unor medicamente în farmacii sau spitale, de întârzierea cu care vin ambulanţele sau de conduita pe care unele cadre medicale o au faţă de pacienţi. La numărul gratuit pus la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii au sunat însă şi persoane care doreau să primească locuinţe sociale, terenuri sau care îşi uitaseră buletinul la spital, afirma EvZ.

Monica Macovei: Justitia este restanta la capitolul reforma

EvZ: Cum merge reforma în justiţie?

Monica Macovei: Să luăm la rând măsurile impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Prima se referă la CSM, la rezolvarea conflictelor de etică şi de interese. Nu s-a întâmplat nimic. Progrese în elaborarea noilor Coduri: formal, s-au finalizat. Sunt de partea celor care vor o dezbatere publică reală pe Coduri şi este important să se facă o simulare, pe Procedura Penală şi alta pe cea Civilă, pentru a vedea cum s-ar desfăşura un proces pe noile proceduri. Poate fi mai lung, poate mai scurt, poate se ivesc probleme ce nu reies la citirea textului. Să existe două, trei pagini de prezentare pentru fiecare Cod, să se spună clar ce şi cum schimbă, ca să înţeleagă şi oamenii. Toate acestea se pot face repede, dacă există voinţă. Benchmarkul pe corupţie cere continuarea anchetelor profesionale ale DNA şi stabilitatea instituţiei, inclusiv menţinerea procedurii de numire a şefului DNA.

EvZ: Există riscul să ni se taie fondurile europene?

Monica Macovei: Nici eu nu v-aş da bani dv. dacă nu aş fi sigură că-i folosiţi corect. În cazul Bulgariei, blocarea fondurilor a fost legată de verificările OLAF pe fondurile de preadeare. Ni s-ar putea bloca fondurile în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, dar acordarea banilor poate fi amânată sau suspendată şi după încheierea lui, potrivit actului adiţional de aderare. (Evenimentul Zilei)

Primarii devin prim-ministri de localitati Primarii vor deveni mici prim-ministri locali dupa intrarea in vigoare a strategiilor descentralizarii, adoptate ieri de Guvern. Specialisti in politici publice sustin insa ca grabita descentralizare ar putea sa genereze mari scandaluri, deoarece calitatea, integritatea si competenta multora dintre primarii si presedintii de consilii judetene din Romania lasa de dorit. In plus, la nivelul administratiei locale nu au fost constituite mecanismele care sa asigure o buna functionare a viitoarelor miniguverne teritoriale, iar autoritatile centrale nu vor fi capabile sa asigure inspectiile in domeniile descentralizate, arata Adrian Moraru, director adjunct la Institutul pentru Politici Publice (IPP). In opinia sa, descentralizarea este grabita de unii membri ai administratiei locale, care ar complota de multa vreme impotriva centrului, insa acestia nu sunt decat niste "huni care vor sa-ti ia televizorul, fara sa aiba si curent electric", relateaza Romania Libera.

Conturile familiei Ceausescu: culisele unui rateu istoric Unul dintre expertii straini care au cautat, in 1990, conturile secrete ale familiei Ceausescu dezvaluie, in premiera, ca intre anchetatori au existat disensiuni majore. Dupa aproape 20 de ani de la implicarea sa in acele cercetari, un inalt oficial roman considera ca "nu vom sti niciodata ce au gasit canadienii". Recent, povestea presupuselor conturi secrete ale familiei Ceausescu a revenit in prim-plan dupa ce o ancheta pornita la Washington a obligat cea mai mare banca din Elvetia, UBS, sa-i deconspire pe titularii a sute de conturi, suspectati de fraude. S-a speculat ca renuntarea la faimosul secret bancar elvetian ar putea fi utila si Bucurestiului, daca va relua vreodata cautarea conturilor dictatoriale. Asta, in conditiile in care doar despre Elvetia si UBS au existat informatii ca ar gazdui aproximativ 400 de milioane de dolari. Cert este ca, in cei 20 de ani scursi de la Revolutie, povestea conturilor a fost de multi uitata. Cunoscatorii nu au avut nici ei vreun interes sa mearga mai departe, chiar daca au existat si incercari reale de a le scoate la iveala. Intre timp, varii comisii parlamentare au tras concluzia ca banii nu au existat, desi cercetarile par sa fi avansat mai mult la suprafata, relateaza Romania Libera.

Cum va arăta superjandarmul fiscal pe timp de criză Comisarii Gărzii Financiare au căpătat de ieri atribuţii sporite, printr-o ordonanţă de urgenţă al cărei scop declarat este îmbunătăţirea procedurilor fiscale şi diminuarea evaziunii. Inspectorii Gărzii Financiare (GF) vor avea dreptul să confişte bunuri, să legitimeze persoanele aflate la locul controlului şi să participe activ la percheziţii. Garda va putea solicita să participe, împreună cu organele abilitate, la efectuarea percheziţiilor în localuri publice sau particulare cum ar fi case, curţi, dependinţe şi grădini, dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse documente, mărfuri sau se desfăşoară activităţi care generează evaziune fiscală. Angajaţii GF vor putea să confişte bunurile a căror provenienţă, fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită. Vor fi supuse confiscării şi veniturile care provin din activităţi comerciale ilegale, precum şi documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau infracţiunilor, informeaza Gandul.

Chiliman „l-a servit“ cu 5 milioane de euro pe Corneliu Pascu, omul de casă al lui Voiculescu Afacerea Chiliman-Pascu, prin care Primăria Sectorului 1 plăteşte unui apropiat al lui Voiculescu 5 milioane de euro, descrisă în ediţia de azi a ziarului „Curentul“, este doar una dintre nenumăratele „combinaţii“ de acest tip, prin care fonduri ale statului se redistribuie „judicios“ şi în aparenţă perfect legal, între grupuri de interese, aflate pe o axă politică. Cele cinci milioane de euro care vor fi vărsate de Primăria Sectorului 1 unei firme aparţinånd unui membru al clanului Voiculescu sunt plata oferită de cetăţeni pentru ca Antenele „să dea bine“ în beneficiul PNL, în campania electorală - cam aşa s-ar traduce situaţia. Dacă lucrurile ar sta altfel şi dacă prezumţia noastră ar fi incorectă, ar trebui să vedem „ziariştii“ de partid ai Antenelor anchetånd, vreodată, şmenurile liberalilor, ceea ce aşteptăm cu interes. Culoarul de transmisie al banilor publici este asigurat de aleşii de genul lui Chiliman, unul dintre cei care au contribuit la prosperitatea unui magnat al top 300, cum este Corneliu Pascu, una dintre månuţele drepte ale mogulului Voiculescu, scrie Curentul.

Jumătate dintre români stau mai prost cu banii Criza economică a afectat peste jumătate din populaţia ţării, rezultă dintr-un sondaj INSOMAR. Conform cercetării, 53% dintre români consideră că situaţia financiară actuală a propriei familii este mai rea anul acesta decât anul trecut. De asemenea, peste 80% din respondenţii la sondaj consideră că situaţia economică a ţării este mai rea decât anul trecut. Prognoza populaţiei cu privire la evoluţia economiei şi cea a propriei familii în următoarele trei luni este pesimistă, ponderea celor care consideră că situaţia personală şi cea a economiei naţionale se va înrăutăţi continuând să fie de două până la de 10 ori mai mare decât a celor care întrevăd o îmbunătăţire, informeaza Adevarul.