PSD transforma Eximbank intr-un nou Bancorex! Sef peste butoanele Eximbank este cumnatul lui Mircea Geoana, pe care-l cheama tot Mircea, dar si Ionut Costea. Cumnatelul Mirciulica a fost uns presedinte la Eximbank dupa ce partidul Mirciulacului a ajuns in Guvern. Iata in final cum arata creditul marca Mircea Costea: o societate cu probleme, cu datorii, cu risc de plata, acestea fiind semnalate de raportul de analiza si Comitetul de Credit (in prima faza, caci ulterior, la imboldurile triadei, concluziile s-au indulcit nitel). Cu o garantie anapoda pusa. Unei asemenea societati, Ionut Mircea Costea, secondat de Paul Ichim si Luminita Manolache, i-a acordat fara probleme creditul cerut, de aproape 8 milioane de euro, la inceputul lunii iulie. La aproape o saptamina de la tragerea banilor, Suinprod a intrat in CIP – Centrala Incidentelor de Plati –, figurind cu o datorie de vreo doua milioane de euro, dupa cum ne-au spus sursele noastre discrete. Tradus, o societate care figureaza in CIP nu poate sa-si achite creditul la care s-a angajat si atunci plateste cine l-a garantat. In cazul nostru, statul a dat creditul prin Eximbank, statul ii va recupera de la fondurile de stat. Ce stat prostanac! O manevra care pica excelent in criza, nu-i asa? Mircea Geoana ar putea s-o preia de la cumnatul Mircea Costea si s-o propuna ca strategie nationala. Dar cind? A inceput campania electorala, care inghite timp si finantare. Nu prea au vreme sa se vada in familie si sa discute despre cum se pot face bani pe banii statului. Macar sa-si faca timp Mirciulacul sa citeasca la noi in revista despre ispravile lu’ cumnat-su Mirciulica sau sa intrebe la DNA, cind va fi chemat. Apropo, Eximbank este o banca de importanta nationala, cum singura se autodefineste. Automat, este in colimatorul SRI si nu numai. Daca SRI are habar de ce se intimpla acolo, de ce nu reactioneaza justitiarul Traian Basescu, seful CSAT? Poate ca si la aceasta intrebare sa raspunda tot DNA?, relateaza Catavencu.

Un km de strada in Bucuresti = 10 mil. EUR Pentru ca nu avem inca autostrazi (vezi articolul despre Berceanu), Oprescu s-a apucat de construit autostrazi in Bucuresti. Nu, nu suspendate, ci pe pamint, printre noi, platitorii de impozite. Totusi, autostrazile astea de Capitala au un singur lucru in comun cu adevaratele autostrazi: pretul. De fapt, e vorba despre o portiune de 4,9 km din bulevardele Ion Ionescu de la Brad si Gh. Ionescu-Sisesti, situate in apropierea Aeroportului Baneasa. Mai exact, vorbim despre o bucata de drum ce incepe pe Ionescu de la Brad si face dreapta pe Sisesti. A intrat in modernizare la sfirsitul anului 2006, in cadrul proiectului „Supralargire Gh. Ionescu-Sisesti – Ion Ionescu de la Brad“. La acel moment, valoarea contractului de executie se ridica la aproximativ 72 de milioane RON, adica 21 de milioane de euro, relateaza Academia Catavencu.

Udrea: Aici sunt banii dumneavoastra! Ministrul Turismului a taiat banii de perdele si draperii, dar a lasat 120.000 de euro pentru un camion de pixuri si brichete. Comisia asteapta si camionul de document. La capitolul publicitate, MT nu repartizase initial nici un leu pentru „servicii de publicitate pe piata interna“. In planul de pe 10 iunie apare suma de 1.220.000 de euro, pentru care se va organiza o licitatie. Banii au aparut ca urmare a reducerii altor cheltuieli cu „publicitatea outdoor pe piata interna si internationala“ si cu „servicii marketing pe Internet“. Alte cheltuieli uluitoare: 121.500 de euro pentru achizitia de pixuri, brichete, umbrele, suport mouse, memorie flash; 486.000 de euro pentru „servicii de promovare prin realizarea de materiale promotionale“; 500.000 de euro pentru instalarea de indicatoare rutiere; 300.000 de euro pentru servicii de consultanta si reprezentare juridica; 1,6 milioane de euro pentru chiriile unor depozite sau birouri; 150.000 de euro pentru deplasari cu avionul; 40.000 de euro pentru servicii de protocol (apa, cafea, lapte, ceai, legume, fructe); 60.000 de euro pentru cartuse de toner, scrie Cotidianul.

Politistii ameninta ca vor “rata” infractorii daca nu sunt platiti Cateva sute de politisti afiliati la sindicatul Pro Lex au stat cu spatele la Ministerul Internelor timp de doua ore, ieri, in semn de protest fata de situatia financiara precara a sistemului de ordine publica. Ei si-au manifestat nemultumirea fata de scaderea cu peste 20% a veniturilor politistilor, prin taierea sporului de “antena”, fidelitate si confidentialitate, neplata compensatiilor de chirie sau a orelor suplimentare. Pentru a le arata guvernantilor ce risca prin aceste reduceri, politistii au tras in tinte desenate pe sase panouri cu bomboane M&M in loc de pistoale si au aratat cum rateaza din cauza lipsei banilor. “Am ratat, daca eram platiti, nimeream 100%, iar au scapat infractorii”, a scandat unul dintre liderii sindicali, relateaza Cotidianul.

Desi Codul Educatiei este practic finalizat, parintii si elevii raman nemultumiti de prevederile ce privesc numarul de ore pe care scolarii le petrec in sala de clasa, precum si de disciplinele stabilite in programul bacalaureatului. In timp ce Ministerul Educatiei (MECI) a trasat un numar cuprins intre 22 si 30 de ore pe saptamana in orar la nivelul gimnaziului si liceului, cei care sunt in mod direct afectati de noile legi spun ca in atare conditii trebuie sa renunte la timpul liber. “La gimnaziu avem sase ore pe zi. Mai adaugam 3-4 ore pentru teme si o sedinta de meditatii, ceea ce inseamna inca doua ore si ajungem la peste zece ore pe zi. Unde mai este copilaria in aceste conditii? M-am saturat sa-mi vad copilul cum face temele la zece noaptea. Ar trebui ca orarul sa se reduca pana la cel mult 25 de ore pe saptamana”, a explicat Mihaela Constantinescu, reprezentantul Asociatiilor de Parinti, la finalul discutiilor pe marginea proiectului de legi, subliniind ca intreg sistemul de predare trebuie regandit: “Programa este extrem de incarcata si de ilogica. Daca nu se schimba sistemul nu pot fi eliminate nici meditatiile. In tari precum Franta, Italia sau Finlanda programa este mult mai flexibila si este centrata pe pregatirea copilului pentru viata”, scrie Gandul.

Tun imobiliar dupa modelul Astoria: Un nou scandal legat de vånzarea abuziva a bunurilor de zeci de milioane de euro aflate in patrimoniul statului s-a declansat la Societatea Feroviara de Turism (SFT). Baza sportiva de långa parcul Herastrau, din Capitala, cel mai valoros activ din patrimoniul SFT, evaluata la peste 60 milioane de euro, va face obiectul executarii silite, la mijlocul lunii septembrie, in contul unei datorii istorice de circa 1,560 milioane de lei. Procedura va fi derulata prin biroul executorului judecatoresc Doina Crenguta Dobranici. Chiar daca imobilul aflat in proprietatea SFT va fi scos la licitatie la un pret de 40 milioane de euro, angajatii SFT spun ca „baza sportiva o sa se vånda cu cåteva milioane de euro”, relateaza Gardianul.

Oprescu arunca cu bani publici pe rapoarte despre nimic Primarul Oprescu a gasit o noua modalitate de a arunca bani publici pe fereastra, respectiv publicarea raportului de activitate pe 2008 a institutiei pe care o conduce, in 600 de brosuri si 600 de CD-uri. Iar pentru aceasta actiune inutila Primaria intentioneaza sa cheltuiasca circa un miliard de lei, potrivit unui anunt publicat pe site-ul guvernamental de licitatii publice. Firma care va cåstiga licitatia va trebui doar sa adapteze textele puse la dispozitie de Directia de Strategie si Analiza Documente, care au fost publicate, inca din martie, pe site-ul municipalitatii, relateaza Curentul.

Necolaiciuc, aparat in SUA de avocatul dictatorului Noriega Aflat intr-o inchisoare din Florida, fostul director general al CFR l-a angajat pentru a-l reprezenta in procesul de extradare catre Romania pe avocatul care a reusit sa-i reduca pedeapsa generalului Manuel Noriega, cel care a condus statul Panama in anii ’80. Pana acum, Mihai Necolaiciuc s-a infatisat in fata judecatorului reprezentat doar de un avocat din oficiu. Noul aparator are insa o experienta de 30 de ani si este specialist in cazuri de trafic de droguri si spalare de bani, scrie Romania Libera.

In 2008, majoritatea reclamatiilor abordate de Centrele Europene ale Consumatorilor (ECC) s-au referit la: transport (33%), servicii de agrement (25%), hoteluri si restaurante (13%). In sectorul transporturilor, 80% din probleme se axau pe transportul aerian (intarzieri, anulari, probleme cu bagajele). Domnul S., consumator roman, a rezervat de la o companie italiana un bilet pentru un zbor Bruxelles-Bucuresti. Dupa mai multe modificari ale datei de zbor, acesta a fost in cele din urma anulat. ECC Romania a transmis cazul catre ECC Italia, care a contactat operatorul de zbor. Compania a acceptat sa-i ramburseze consumatorului suma platita pentru zborul anulat si sa-i plateasca acestuia compensatia stabilita in lege. Retelele Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) se ocupa de peste 62.000 de legaturi cu consumatorii europeni care apeleaza la acestea pentru sfaturi sau ajutor in problemele ce afecteaza cumparaturile transfrontaliere, atat in persoana, cat si online. Comisia Europeana a publicat Raportul anual al ECC-Net pentru anul 2008, ce arata o crestere cu 22% a numarului de consumatori care apeleaza direct la ECC pentru ajutor, informeaza Romania Libera.

Administratia Parcurilor vrea sa infrumuseteze orasul cu 20 de ceasuri stralucitoare, cu carcase din cristal de inalta calitate si ornamente aurite. Trei milioane de lei. Adica aproximativ 720.000 de euro. Atat e dispus sa cheltuiasca seful Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), Radu Popa, pentru repararea/reconditionarea/ inlocuirea mai multor ceasuri publice din Capitala. In timp ce guvernul vrea sa stranga cureaua sectorului bugetar, iar bucurestenii isi rup masinile in gropile aparute peste noapte, Administratia din cadrul primariei se gandeste la „importanta estetica” si „necesitatea crearii unui peisaj agreabil si util”. In traducerea ALPAB, „peisaj agreabil” inseamna ceasuri cu capace protectoare din cristal si elemente ornamentale suflate cu aur industrial de 24 carate, informeaza EvZ.