Primul tribunal misto: printul tiganilor isi face stabor american. Dorin Cioaba spune ca tribunalul ridicat peste drum de palatul sau va fi un fel de Curte cu Juri, ca in SUA. Supusii, pe care ar vrea sa-i boteze indiromi, vor plati in bani pentru faptele lor.La palatul princiar de pe strada Granelor, din Sibiu, portile sunt larg deschise. Nu se vede niciun paznic, dar niste camere de luat vederi care stau cu "bunghiul" pe tine te anunta ca exista un sistem de protectie. La intrare ne intampina o codana subtirica de 15 ani, imbracata in fusta de blugi, dar cu bluza inflorata si batic in culori vii pe cap. E viitoarea nevasta a lui Bogdan, feciorul de 15 ani al printului Dorin Cioaba, delfinul casei regale conduse de Florin Cioaba, regele tiganilor. Peste drum e aproape gata viitorul tribunal al romilor. Mai trebuie pus doar parchetul si aranjat mobilierul. Pe 28 februarie se va judeca primul dosar. Procesul, zice printul Dorin, va fi unul de divort, iar "partajul" are ca miza o gramada de "cocosei". Intrarea in instanta tiganeasca e edificatoare. Are forma unei fante de cort. Deasupra, falfaie cam decolorate si zdrentuite steagurile romilor si al Indiei. Acolo, rudarii, ursarii sau caldararii se vor putea certa, la propriu, ca la usa cortului, scrie EVZ.

subiectele zileiFoto: Colaj foto

Arestarile din Vama Siret, copia actiunilor Ploiesti 2006 si Otopeni 2007. Vezi aici ce au patit cei 21 de vamesi din Otopeni acuzati ca au comis 8.121 de fapte de coruptie. Cazul politistilor de frontiera si al vamesilor de la Siret pare tras la indigou dupa alte doua dosare instrumentate de DNA: cel al vamesilor de la Otopeni (rechizitoriu finalizat in 2007, cand a fost trimis instantei de judecata) si cel al vamesilor de la Ploiesti (rechizitoriu finalizat in 2006, cand a fost trimis instantei de judecata). Potrivit procurorilor, 21 de vamesi de la Otopeni au comis in mai putin de un an de zile 8121 fapte de coruptie. La randul lor, cei 16 vamesi de la Ploiesti refuzau sa dea liber marfurilor prin vama pana nu primeau spaga: bani, vin, miere, imbracaminte, incaltaminte. Desi au trecut patru si, respectiv, trei ani de cand au ajuns pe masa judecatorilor, ambele dosare nu au primit pana acum nici o sentinta. Va prezentam in continuare stadiul celor doua cauze, scrie Gandul.

Viata de student pe banii parintilor. Aproape trei sferturi dintre tinerii care fac o facultate sunt nevoiti sa se descurce cu cel mult 500 de lei pe luna. Taxele mari si bursele insuficiente sunt principalele probleme ale studentilor, arata un studiu realizat de Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania. Studentii sustin ca taxele "ascunse" practicate de unele universitati din tara reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta. In acest capitol se incadreaza taxa de inscriere la facultate, de inmatriculare, de eliberare de diplome sau adeverinte sau de acces la biblioteca. Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) arata ca valoarea studiilor trebuie sa reflecte costul real al educatiei si fiecare student trebuie sa cunoasca destinatia sumelor percepute de universitate. Potrivit studiului, aproape 70% din studenti abia strang un venit de 500 de lei pe luna, iar un procent asemanator se intretine numai din veniturile parintilor si ale rudelor. Si asta in conditiile in care un alt studiu realizat de aceeasi organizatie arata ca un student are nevoie de un venit mediu de 1.400 de lei pe luna, scrie Adevarul.

Politica agricola comuna, intre "sprijin" si "tampenie". Agricultura europeana ar trebui sa treaca de la modelul actual, industrial, la modelul taranesc, care respecta mediul, precum si drepturile lucratorilor si ale consumatorilor. Asa arata mesajul transmis mediului agricol si alimentar din Romania de catre patru asociatii de profil din Franta, Italia, Polonia si Franta. Reprezentantii acestora au vizitat Romania in perioada 28 ianuarie - 1 februarie, promovand principiile pe care ar urma sa se bazeze noua Politica Agricola Comuna (PAC) a Uniunii Europene. Printre aceste principii se numara si ideea ca ajutorul pentru dezvoltarea agriculturii trebuie reorientat de la "bogati" catre "saraci". Asta in conditiile in care, la ora actuala, 80 la suta dintre subventiile pentru hectar merg catre 20 la suta dintre producatori, reprezentati de marile exploatatii agricole. In Romania, reactiile referitoare la anuntata schimbare sunt impartite, dupa cum a constatat Romania Libera.

Romania, pazita de bodyguarzi. Pentru fiecare politist exista doi agenti de paza privati. Romania figureaza in topul european al numarului de agenti de paza. Potrivit unui studiu realizat de de Confederatia Europeana a Serviciilor de Securitate Privata de la Bruxelles, numarul de bodyguarzi din tara noastra este de peste 100.000, dublu fata de numarul de politisti. In topul prezentat in Carta alba a CESSP, Ungaria ocupa locul I, urmata de Romania si Cehia. In Romania functionau, la sfarsitul anului trecut, 1122 de companii private de paza, in care activau 107.000 de agenti. Raportat la zece mii de locuitori, in tara noastra existau cate 25 de politisti si respectiv 49 de agenti de paza. Spre comparatie, in Ungaria sunt 105 mii agenti de paza, fiind 104 agenti si 39 de politisti la 10.000 de locuitori, in Spania 165 de mii de agenti, cate 18 la zece mii de locuitori si cate 49 de politisti. In Marea Britanie, la zece mii de locuitori exista cate 22 de politisti si 19 agenti, iar in Germania cate 30 de politisti si 20 de agenti. In Franta sunt incadrati 160 de mii de agenti, care lucreaza pentru 4500 de firme de paza, cu o rata de 38 de politisti si 24 de agenti la zece mii de locuitori. In tara vecina, Bulgaria, sunt 56 de mii de agenti, la zece mii de locuitori revenind cate 62 de politisti si 74 de agenti, scrie Gandul.

Baronul drogurilor legale s-a lasat de "fumat" pentru ca il trada memoria. Multiplicare fulminanta: cumperi din China 1 kg de "spice" cu 1.000 de dolari si-l vinzi in Romania, in doze de 0,5 g, cu 25.000 de dolari. Politistii de la antidrog nu le spun "etnobotanice" pentru ca drogul n-are nicio legatura cu planta. Prefera termenul "spice" (condiment). Dar aceasta e marca inregistrata a lui Alin Rotaru, omul care a impartit franciza la peste 100 de magazine din tara si nu-i place sa-i fie folosita abuziv marca. Indiferent cum le spune - snuffuri (tutun), powdere (pulberi), crystaluri sau maraciuca (produs nou, in mare voga) - un kilogram de substante cu efect neurostimulator are o rata de multiplicare a profitului uluitoare. De fapt, adevaratul efect relaxant al afacerii de aici provine. Un singur kilogram de marfa iti poate fi livrata acasa prin firmele de curierat. Comanda o faci pe internet, in China, existand sute de site-uri care vand substante chimice si accepta comenzi on-line, scrie EVZ.

Marin Preda avea nota 6 la Compunere. Autorul romanului "Morometii" a fost, potrivit foilor matricole, un elev superficial si chiulangiu. Media generala la limba romana era, in primii ani de scoala, in jur de nota 7, in conditiile in care aceasta materie era compusa din scriere, citire, memorare si intuitie. Documentele inedite, dezvaluite in premiera de "Adevarul de Seara", arata o parte nevazuta a celui mai mare scriitor teleormanean si unul dintre cei mai straluciti prozatori romani. Astfel, rezultatele din primii ani de scoala ai lui Marin Preda, detinute pana acum doar de Arhivele Nationale Teleorman, ne demonstreaza ca geniul autorului nu s-a evidentiat prin note. Elevul Marin Calarasu, care avea sa devina mai tarziu marele scriitor Marin Preda, a fost inscris la scoala in septembrie 1929, de catre invatatorul Ionel Teodorescu, singurul personaj din romanul "Morometii" al carui nume real i l-a pastrat scriitorul. Tatal, Tudor Calarasu, trecut in foaia matricola ca fiind plugar, nu l-a lasat insa sa mearga la scoala in primul an si, astfel, Marin Preda apare in analele scolare abia din 1930. La prima vedere, notele pe care viitorul scriitor le-a obtinut in clasele I-IV arata ca elevul Preda nu avea performante scolare, ba chiar avea probleme de purtare. Nu a excelat la nicio materie, dar nici nu a fost amenintat de vreo corigenta. Media generala a primului an de scoala a fost 7,15, iar scriitorul a incheiat cel de-al doilea an cu 7,04, scrie Adevarul.

Gripa porcina face din nou victime in Romania. Trei persoane au decedat din cauza gripei A/H1N1 in ultima saptamana din luna ianuarie, iar la alte 40 a fost confirmata infectarea cu virusul gripal, existand focare locale in Bucuresti, Iasi, Bacau, Constanta, Prahova si Mures, informeaza Institutul National de Sanatate Publica (INSP). Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile al INSP a inregistrat, in saptamana 24 -30 ianuarie, 75 de cazuri de gripa, din care 43 de tip A/H1N1 si 32 de tip B. Dintre cele 43 de persoane la care a fost confirmata infectarea cu virusul gripal A/H1N1, trei au decedat, in judetele Bistrita, Constanta si Salaj. Medicii au constatat o tendinta crescatoare a virozelor respiratorii acute si a gripei, cu o incidenta medie care a depasit nivelul bazal, fara insa sa fie depasie valorile maxime asteptate, scrie Romania Libera.

Acuzatii in cazul unei fetite nascute la Medlife; clinica respinge acuzatiile si vrea expertiza. Familia unei fetite nascute in urma cu peste trei ani la Medlife a actionat clinica in judecata, acuzand personalul de vatamare corporala grava si solicitand daune de 1.000.000 euro, dar Medlife spune ca micuta a fost externata in stare buna si cere expertiza independenta pentru aflarea adevarului. De asemenea, compania sustine ca timp de trei ani nu a fost informata despre eventuale probleme de sanatate ale copilului, cu atat mai putin cu privire la existenta unei culpe medicale. Personalul medical al clinicii a fost dat in judecata, atat pe latura penala cat si civila, de tatal fetitei, un avocat bucurestean, pentru vatamare corporala grava, afirmand ca fiica sa a suferit o interventie "riscanta" la unitatea medicala, fara ca familia sa fie informata, scrie Gandul.

Sportivul in scaun rulant. Ciprian are 30 de ani, desi pare mult mai tanar si energic. Este imbracat sportiv. Vorbeste deschis, coerent si pe un ton optimist despre ceea ce face, dar si despre lucrurile care-l deranjeaza. Nu-i place sa fie compatimit si face tot ceea ce-i sta in putinta sa se descurce singur, in orice imprejurare. Viata lui Ciprian Anton este mai grea decat ar trebui deoarece nu-si poate folosi picioarele. Cu toate acestea, incearca, si de cele mai multe ori reuseste, sa fie ca orice alt tanar de varsta sa, si chiar mai mult. Cu opt ani in urma, intr-un accident de munca, picioarele au incetat sa-l mai asculte. Dupa o perioada si-a reluat viata si isi dedica sportului cea mai mare parte a timpului. Este convins ca, intr-o buna zi, va putea merge din nou. Ciprian, din Sfantu Gheorghe, Covasna, este unul dintre putinii jucatori de tenis in scaun rulant din tara. De altfel, obiectivul sau este sa reprezinte Romania la Jocurile Paralimpice din Londra, in 2012. Pentru a se ridica la nivelul adversarilor trebuie sa traga tare anul acesta. Asta inseamna pe langa pregatirea individuala, investitii pentru echipament de joc, scaun performant, sali de tenis si antrenor, scrie Romania Libera.