"Alo, 112, ce urgenta aveti?". Raspuns: "Nu mi se primeste maruntis la casa!" Cand se plictisesc, romanii suna la 112 sa reclame hota vecinului sau maruntisul de la magazin, blocand adevaratele urgente. Recordul il detine un ins care a sunat anul trecut de 20.000 de ori pentru nimic. Amenzile sunt mici, intre 500 si 1.000 de lei. "112, ce urgenta aveti?", intreaba operatoarea Adriana B. "Nu mi se primeste maruntis la casa", raspunde apelantul. "Si asta vi se pare dumneavoastra ca ar fi urgenta? Domnule, va rog, nu va mai jucati pe telefon!". Alt apel - "112, ce urgenta aveti?". Omul raspunde jucaus: "Iaca, nu-s!". Si inchide rapid. Adriana nu zambeste, nici nu se incrunta; nimic nou, in fiecare zi se intampla la fel. In sapte ore de munca, atat cat dureaza tura ei la 112 Urgente, majoritatea apelurilor sunt false. In vremea asta, apelurile pentru lesinati sau accidentati sunt blocate. Numai in ultimele doua luni, 75% dintre romanii care au sunat aici mai mult s-au jucat pe telefon. Adica aproape 1.300.000, scrie Gandul.
Zeci de mii de romani nu sunt inca in era electricitatii. Peste 60.000 de locuinte nu sunt nici acum racordate la sistemul de electrificare, iar asta mai poate dura inca cel putin cinci ani. Autoritatile dau vina pe lipsa banilor din bugetul de stat, iar companiile energetice spun ca investitiile in electrificare se recupereaza in sute de ani. In secolul al XXI-lea, la peste 130 de ani de la inventarea becului, zeci de mii de romani traiesc inca in afara civilizatiei, iar a face lumina inseamna pentru ei a aprinde o lumanare. Statul si-a asumat, in 2007, un amplu program de electrificare a tuturor gospodariilor care nu erau racordate la retea, program care acum, dupa patru ani, se dovedeste a fi un esec total. Potrivit Legii energiei electrice, aceste lucrari se fac doar cu fonduri din bugetul de stat sau din bugetele locale. Prin programul "Electrificare 2007-2009", Guvernul si-a propus racordarea celor 67.738 de locuinte care erau in bezna la acea data si estima ca vor fi cheltuite pentru asta 479 de milioane de lei. Insa guvernantii au avut cu totul alte prioritati. In primul an nu s-a prevazut niciun ban in bugetul statului pentru electrificari, iar in 2008, desi initial s-au alocat sume in aceasta directie, ele au fost blocate la o rectificare bugetara, scrie Adevarul.
Taras-grapis, taranii fac poteca spre bani. Doar 20 de sateni din comuna Nuci s-au adunat la primarie ca sa invete sa ia bani nerambursabili. Dar ii sperie birocratia. Ministerul Dezvoltarii face popularizarea fondurilor europene la sate. Miercuri, 9 februarie, ora 10.00. Caravana de informare a taranilor, organizata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), a ajuns si in comuna Nuci din Ilfov. Timp de doua ore, cei 20 de sateni adunati la primarie au ascultat cuminti ce trebuie sa faca pentru a primi bani de la Uniunea Europeana. La finalul intalnirii, unii dintre ei au plecat acasa la fel de neincrezatori cum au venit. "Noi, astia micii, n-ajungem", crede Radu Manole, desi i-ar placea sa isi cumpere "un tractoras" cu bani europeni. Cel mai mare obstacol este birocratia, zice barbatul in varsta de 55 de ani, proprietar a sapte hectare de teren agricol: "Ce Dumnezeu atatea acte si pentru ce?". In al doilea rand, nu stie de unde sa isi ia informatiile: chiar si de intalnirea cu cei de la APDRP a aflat greu, "de la neamuri", deoarece primaria nu a facut o informare cum ar fi trebuit, spune el. Si nu are nici acces la internet, scrie EVZ.
Sangele condamnat sa curga la nesfarsit. "Cand ma tai cu lama in timpul barbieritului sau imi rup din greseala un cos, stau toata ziua cu degetul la rana, ca sa pun dop sangerarii, incat colegii de serviciu cand ma vad cu mana la falca imi zic: "Da' ganditor mai esti azi!" - Daniel Andrei (31 de ani), hemofilic. In 2011, pentru tratamentul hemofilicilor romani se acorda cele mai mici sume din UE, respectiv 2.083 lei/luna per pa-cient. Asta in conditiile in care numarul de hemofilici recunoscuti oficial e cu 20% mai mic decat cel real. Conform doctoritei Luminita Rusen de la Institutul National de Hematologie, Romania ocupa ultimul loc in Europa la numarul de unitati de concentrat de factor de coagulare per capita (0,5-0,7 unitati/an), mai bine stand Bosnia-Hertegovina, Bulgaria (1-2 unitati/an), Lituania, Letonia si, la mare distanta, Republica Ceha, Ungaria si Polonia (4 unitati/an). Cazul extrem e al Ungariei si Suediei, unde cantitatea de factor de coagulare pe care statul o ofera gratuit hemofilicilor e de 10 ori mai mare ca in Romania, ajungand la 7 unitati/an. Spus pe sleau, bolnavii de hemofilie din Romania trebuie sa se multumeasca cu doar o ze-cime din necesarul de unitati de factor VIII de care beneficiaza cei mai "rasfatati" confrati ai lor din Europa, scrie Romania Libera.
De ce apare criza alimentara. Ce sanse are Romania. O lume in care carnea, untul si laptele sunt intr-atat de scumpe, incat doar cei mai bogati si le pot permite. Este o previziune sumbra, dar care este foarte probabil sa se confirme in urmatoarele cateva zeci de ani, in conditiile in care scumpirile alimentelor pe plan mondial nu mai sunt doar o bula speculativa, ca in 2007-2008, ci se bazeaza, daca nu in totalitate, cel putin intr-o mare masura pe o realitate dura. "Situatia era foarte diferita in 2008. Ceea ce se intampla acum este mult mai generalizat", sustine Chris Delgado, specialist pe agricultura la Banca Mondiala, citat de AFP. Este o realitate in care se suprapun mai multe circumstante nefericite. In primul rand, cererea in crestere din China si India, state care se dezvolta rapid si ca tehnologie, si ca numar de populatie. Nivelul de trai mai inalt ii face sa isi permita sa manance mai bine si sa cumpere alimente mai scumpe si de o calitate mai buna. La aceste tari se adauga altele care isi iau un avant puternic in aceasta perioada. Astfel, specialistii ONU estimeaza intr-un raport ca cererea de produse alimentare din import va urca la peste 1.000 miliarde de dolari, in crestere cu 15% comparativ cu anul 2009, scrie EVZ.
In cautarea unui job. Gandul vi-l prezinta pe romanul care a depus 8.000 de CV-uri intr-un. De ce crede ca e in continuare somer. Robert Moreanu, absolvent a doua facultati, a reusit in 2010 trista performanta de a fi candidatul cu cele mai multe CV-uri depuse pe un site de recrutare: 7.996, adica o medie de aproape 22 pe zi. Spune ca s-ar multumi si cu un salariu de 500 de euro. Intai e usor ezitant, pana isi gaseste cuvintele potrivite. Dupa cateva minute, orice urma de trac dispare. E firesc, anul trecut a avut cate doua-trei interviuri pe saptamana, in cautarea unui loc de munca. In total, in 2010, Robert Moreanu (36 de ani), absolvent de doua facultati - Academia de Studii Economice din Bucuresti si Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti - si-a trimis CV-ul de nu mai putin de 7.996 de ori. Adica o medie de aproape 22 de aplicatii pe zi. Nici macar nu stie ca a reusit trista performanta de a fi candidatul cu cele mai multe CV-uri depuse pe portalul de recrutare bestjobs.ro. Nu s-a limitat la un singur site, ci a apelat la toate, indiferent de jobul disponibil, de specializarea necesara ori de salariul oferit, scrie Gandul.
Cum obtii bani pentru studii in strainatate. Conditia pentru obtinerea finantarii este ca studentul sa fi fost deja admis la o universitate occidentala. Mii de tineri pleaca in fiecare an sa-si faca studiile in strainatate, cu ajutorul sprijinului financiar acordat de universitati si fundatii. Conditia pentru a intra la concursul de burse pe care le ofera fundatiile este ca studentul sa fie admis deja la o facultate. Aplicatia pentru studiile in strainatate se poate face fie direct pe site-ul universitatilor, la sesiunea de "admisions", fie prin intermediul firmelor care ofera consiliere gratuita precum "Edmundo" sau "Integral-Edu". Termenul-limita de aplicare pentru bursa este diferit de la universitate la universitate si de la tara la tara. De exemplu, cei care vor sa aplice pentru licenta la o universitate britanica mai au o sansa pana la 1 iulie, cu toate ca primul termen a expirat la 15 ianuarie. In Olanda, cel mai tarziu poti aplica la sfarsitul lunii iunie. Foarte important pentru succesul la admitere este eseul personal, care trebuie scris direct in limba engleza, de cele mai multe ori. Tinerii care aplica pot cere ajutorul universitatii, care ofera, in general, o sustinere de pana la 50% din cuantumul taxei de studiu. Si universitatile finanteaza - este cazul mai multor institutii din Marea Britanie care ofera pana la 2.000 de lire sterline ca bursa de studiu, scrie Adevarul.
Mancarea dauneaza grav sanatatii. Cum au ajuns romanii sa consume cancer pe paine. In pragul supraponderabilitatii, Romania se confrunta cu probleme mari de alimentatie, atat din cauza modului haotic si nesanatos de a manca, dar mai ales din cauza produselor oferite pe piata, la preturi mici, in mare parte accesibile tuturor. Calitatea slaba a materiei prime, inlocuirea produselor de baza cu diversi substituienti ridica gradul de aparitie a bolilor, romanii ajungand vrand-nevrand sa consume cancer pe paine. Orientarea catre produse traditionale sau naturiste nu reprezinta o diminuare a riscului de imbolnavire, intrucat aceste produse vandute in piete si targuri de profil (sau in rafturi special amenajate in cadrul hipermarketurilor) sunt de parte de a fi "home made (facute in casa) si fara conservanti. Toate produsele au substante chimice, toate au apa, toate au MDM (tocatura de oase, tendoane, pielite, grasime - tot ce mai ramane din carcasa ce se ia carnea - n.r.), scrie Vertical News.
Parintele cartierului Primaverii, medaliat la New York. EVZ prezinta portretul lui Octav Doicescu, arhitectul care a creionat cartierul protipendadei bucurestene si care, inainte de a deveni prizonierul inghetului comunist, a primit cetatenia americana. Octav Doicescu a conceput Parcul Herastrau, a desenat primele case in cartierul Jianu, numit astazi Primaverii, si a repurtat cel mai mare succes inregistrat vreodata de Romania la o expozitie internationala. A proiectat cladirea Operei, imobile pentru activitati sportive, blocuri rezidentiale si - ultimul gest al unei cariere longevive - a conceput ansamblul Politehnicii Bucuresti. Cartierul Primaverii, pe care protipendada comunista l-a lasat mostenire protipendadei de astazi, a fost conceput, initial, pentru a oferi locuinte angajatilor Uzinelor Municipale Bucuresti - o societate de stat, din subordinea primariei, insarcinata, la vremea aceea, cu distributia de gaze, electricitate si apa, cu cu igienizarea si infrumusetarea Capitalei. Doicescu a proiectat aici aproximativ 40 de case, de dimensiuni modeste, pe masura puterii de cumparare a destinatarilor, dar si in acord cu convingerile sale teoretice, ale unei arhitecturi minimaliste, discrete, eliberate de incarcatura stilului traditional, scrie EVZ.
A fi sau a nu fi Shakespeare pe scena, la Harlau. Si-a parasit nevasta si pe cei doi copii pentru o femeie mai tanara. Copiii l-au iertat si toata lumea stie ca au trecut peste toate supararile si "s-au realizat". Dar Harlaul si partidul nu au putut uita nebunia barbatului. L-au facut personaj principal intr-o piesa de teatru jucata chiar in urbea sa si l-au si chemat la spectacol. Actorii, profesori si cadre medicale din orasul iesean, stiu insa ca el n-a priceput mare lucru din lectia data la scena deschisa. Poate oprobriul i-o fi speriat insa pe alti barbati carora le-a facut cu ochiul vreo tinerica si i-a invatat ca nu se merita sa-ti lasi familia, ca partidul pare sa aiba asemenea soacrei un ochi la spate si puterea de-a te face de ras in fata publicului din oras. Afisul piesei "Ratacirea" a stat pe stalpii din Harlau luni bune si spectatorii au umplut la refuz sala casei de cultura la fiecare reprezentatie. Actorii au imbatranit jucand timp de peste 30 de ani in 800 de spectacole si inca s-ar urca pe scena, daca li s-ar da ocazia. Teatrul popular din Harlau, care a adunat actori din "toate categoriile profesionale" si-a primit ultimile aplauze in 1996, ucis de capitalismul care i-a alungat pe actori sa se capatuiasca prin tari straine, scrie EVZ.
0
1
