Subiectele Zilei: Circuitul etnobotanicelor in Romania; "Mintile sclipitoare" nu se intorc in tara nici daca sunt platite; Prima misiune romaneasca pe "Marte". Povestea celor sase romani si a robotului Grivei care au uimit NASA

de Andra Ciubotaru     HotNews.ro
Vineri, 18 februarie 2011, 2:21 Revista Presei | Subiectele Zilei


subiectele zilei
Foto: Colaj foto
Prima calatorie prin noile statii de metrou din Bucuresti. Cum se lucreaza la noua magistrala de metrou. Muncitorii astupa crapaturile prin care se infiltreaza apa cu spuma poliuretanica si monteaza traversele pentru calea de rulare. Doua noi statii de metrou urmeaza sa fie date in folosinta la inceputul verii. Statiile de metrou "Pajura" si "Parc Bazilescu" vor fi puse in functiune la inceputul verii, daca nu intervine ceva neprevazut. Acest lucru inseamna ca traseul 1 Mai, Parc Bazilescu va putea fi facut in cinci minute. Lucrarile au inceput inca de pe vremea lui Ceausescu, insa tunelurile au fost lasate in conservare incepand cu 1994. Timp de doi ani s-a mai lucrat doar la eliminarea infiltratiilor de apa din pereti. Din 1996, insa, din cauza materialelor solide care se infiltrasera aici, peretii tunelului s-au deformat, astfel incat constructiile au fost abandonate complet. Dupa reluarea lucrarilor, principala sarcina a muncitorilor a fost tot eliminarea infiltratiilor de apa, prin injectarea crapaturilor cu spuma poliuretanica, lucru care se intampla si in prezent. Dupa ce aceasta operatiune se va termina, va incepe si montarea celui de-al doilea inel al tunelului, care va camasui constructia, scrie Gandul.

"Mintile sclipitoare" nu se intorc in tara nici daca sunt platite. Intre 170.000 si 510.000 de lei este suma pe care ar putea s-o primeasca un cercetator pentru a reveni in Romania. Din cei aproximativ 30.000 de cercetatori romani care lucreaza in Occident, doar 50 au acceptat oferta statului si s-au intors sa lucreze in tara. Majoritatea covarsitoare a celor plecati prefera sa caute slujbe bine platite in mari corporatii sau sa ramana cercetatori pe langa universitatile occidentale care i-au format. In plin exod al tinerilor cercetatori romani spre Occident, statul a incercat sa lupte impotriva acestui curent. Din 2007, a inceput sa aloce, anual, sume importante de bani pe care cei aflati la studiu in Occident le-au putut accesa, in cazul in care ar fi decis sa se intoarca acasa. Din pacate, rezultatele au fost modeste, tinerii considerand oferta autoritatilor putin atractiva. La Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) au fost depuse, in decursul a patru ani, 73 de proiecte de cercetare, din care 55 au primit finantare. Altfel spus, doar putin peste 50 de tineri eminenti au lasat o cariera in strainatate pentru a da curs ofertei statului, scrie Romania Libera.

Circuitul etnobotanicelor in Romania. Importatorii de "spice-uri" se folosesc de societati comerciale care, in realitate, sunt doar casute postale de tip offshore. Ofiterii de la Crima Organizata stiu cum ajung etnobotanicele in tara, dar sustin ca nu pot controla fenomenul. Galateanul Alin Rotaru (28 de ani), patronul celui mai important distribuitor de produse etnobotanice din Romania - Spice Shop SRL - a afirmat deseori ca marfa lui e de provenienta SUA si are toate acreditarile Agentiei Americane Antidrog (DEA - considerata cea mai importanta organizatie in domeniu din lume). In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Potrivit celor de la Combaterea Crimei Organizate, aceste "firme furnizoare" invocate de Alin Rotaru sunt doar niste casute postale, prin care se distribuie corespondenta. De fapt, afacerea foloseste un sistem de offshore-uri (firme infiintate in "paradisuri fiscale", in tari care nu percep impozite pentru activitatile comerciale) pentru a face pierduta urma banilor, dar si a provenientei substantelor, scrie Adevarul.

De ce statul roman este un prost administrator. In spatele sintagmei "management neperformant" se ascund, de fapt, traseismul politic si coruptia. Descapusarea poate avea loc doar daca vor fi adusi directori noi din domeniul privat. Majoritatea companiilor cu capital de stat din domeniile-cheie ale economiei inregistreaza pierderi de multi ani. Desi fiecare guvern admite faptul ca acestea au un management defectuos si ca sunt "capusate" de diverse firme pe filiera politica, lucrurile raman in mare parte neschimbate. Mai mult, dupa instalarea unui nou guvern de obicei urmeaza o schimbare la varful multora dintre aceste companii si, in acest fel, cercul vicios ramane neatins. Potrivit lui Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI in Romania, arieratele companiilor de stat au ajuns la 5% din PIB. Este o suma echivalenta cu banii alocati domeniului sanatatii din Romania pentru tot anul 2011, care blocheaza activitatea economica si, implicit, iesirea din criza, scrie EVZ.

Pe ce averi stau sindicalistii. Unii dintre ei castiga mii de euro pe luna si au sute de mii de euro la banca, in timp ce altii au declarat doar o Dacia, salarii mici si alocatia pentru copil. Romania Libera va prezinta averile declarate - si pe cele neoficiale - ale celor 14 sindicalisti vizati de investigatia ANI. Agentia Nationala de Integritate vrea sa vada daca liderii de sindicat isi pot justifica averile, daca unii dintre ei sunt incompatibili, din cauza firmelor la care sunt asociati si, nu in ultimul rand, de ce unii sindicalisti refuza sa depuna declaratiile de avere. Vestea ca are loc o asfel de investigatie i-a nemultumit pe majoritatea celor vizati, care s-au grabit sa speculeze ca ancheta are legatura cu recentele acuzatii impotriva liderului Sed Lex, Vasile Marica, potrivit carora acesta primea mita de la vamesi. Altii au acuzat "comenzi politice" si "incercari de manipulare a opiniei publice" impotriva celor care au organizat proteste anul trecut. Totusi, surse din cadrul ANI spun ca investigatiile au inceput in urma cu aproximativ trei luni. Conducerea Agentiei nu a oferit mai multe informatii, motivand ca investigatia este in desfasurare, scrie Romania Libera.

Top 10 al celor mai amendati soferi din Romania. Cine este romanul care a reusit performanta sa ia saptamanal o amenda. Un sofer profesionist, un medic stomatolog si un somer din Constanta domina topul amenzilor date de Politia Rutiera anul trecut. Dintre cei aproape trei milioane de soferi amendati in 2010, zece se detaseaza prin numeroasele sanctiuni primite. Soferul "profesionist" de pe primul loc a strans anul trecut peste 70 de amenzi. In medie, in fiecare saptamana a fost sanctionat de agenti. "Ori e inconstient, ori ii lipseste pregatirea, crede un politist rutier cu experienta. In astfel de cazuri, societatile de asigurari ar trebui sa reactioneze pe masura. De la 1 ianuarie a intrat in vigoare "bonus malus". Societatile de asigurari vor tine cont de abaterile la codul rutier. Un astfel de sofer este o problema, un pericol public, iar firmele de asigurari pot fi puse in situatia de a plati daune considerabile", scrie Gandul.

Schi la sfarsit de saptamana la Rausor, in Muntii Retezat. Amatorii de schi pot alege partia de la Rausor, care e aproape goala in timpul saptamanii. Partia de la Rausor este singura din judetul Hunedoara pe care se poate schia decent, fara ca amatorii distractiilor de iarna sa se planga din cauza aglomeratiei. Media schiorilor este de doar 100-150, si asta in zilele sfarsitului de saptamana. De luni pana vineri, partia este, de multe ori, goala. Doar sase pensiuni omologate si un hotel de trei stele functioneaza in acest sezon la Rausor, zona care nu este catalogata ca statiune, fiind considerata arie de agrement montan de interes local. Amatori de schi din Hateg (oras situat la 30 de kilometri), Hunedoara, Deva si cativa timisoreni din Lugoj vin aici la sfarsit de saptamana. "Cazare gasesti destul de ieftin, indiferent de pretentii, mancarea este la preturi rezonabile, iar tarifele de pe partie sunt mai prietenoase cu buzunarul romanului aflat in criza", spune Marian Pana, un lugojean venit la schi la Rausor, citat de EVZ.

Unde se afla cetatea lui Gelu? Localizarea cetatii de scaun a miticului voievod legendar din Transilvania inca naste controverse. Sunt vehiculate mai multe variante: Dabaca, Cluj, Gilau sau Lita. Figura voievodului din Transilvania Gelu, din Evul Mediu, este la limita dintre istorie si legenda. Gelu este numele voievodului amintit in Cronica Anonima a Notarului Regelui Bela al Ungariei sau Anonymus, asa cum este cunoscuta in lumea istoricilor. Pe scurt, cronica relateaza despre lupta dintre Gelu, "quidam Blacus", adica "un oarecare roman", "dux" adica duce sau voievod al tarii "Ultransilvanae", adica al tarii de dincolo de padurile din zona Apusenilor si Mesesului, si Tuhutum, conducatorul disident al unui trib maghiar. Cronica spune cum Tuhutum si-a trimis iscoadele, care au constatat bogatia tarii conduse de Gelu, precum si slabiciunea armatei voievodului roman, care nu cunostea tactica luptei cu lancea, ci doar cu arcul si sagetile. Invins, Gelu a fost ucis de navalitori. Apoi, Tuhutum a ocupat tara lui Gelu. Cronica lui Anonymus a inregistrat niste fapte. Insa, dincolo de aceste fapte, au ramas niste intrebari. De exemplu, nimeni nu stie care erau granitele exacte al evoievodatului lui Gelu si nici care era cetatea de scaun, scrie Romania Libera.

Prima misiune romaneasca pe "Marte". Povestea celor sase romani si a robotului Grivei care au uimit NASA. Dupa NASA si ESA a venit randul Agentiei Spatiale Romane sa simuleze o expeditie pe Marte. Izolata in desertul din Platoul Colorado, echipa romaneasca a trait doua saptamani ca si cum s-ar fi aflat pe Planeta Rosie. Au facut dus o data la trei zile pentru ca apa e pretioasa, au mancat prafuri si hrana deshidratata, au purtat costume de astronaut si au facut cercetari ca sa afle daca exista cumva noi forme de viata. "Singurele diferente intre noi si un echipaj real au fost valoarea diferita a gravitatiei si faptul ca ne-am dus acolo cu un SUV in loc de o racheta", spune astronomul Haritina Mogosanu, secundul primei misiuni romanesti de simulare a unui zbor pe Planeta Rosie. Timp de doua saptamani, intre 14 si 29 ianuarie, ea si cei cinci colegi ai ei s-au comportat ca si cum s-ar afla pe Marte, scrie Gandul.

Razvan Florea: Inotator in costumul lui Superman. Razvan Florea, primul medaliat olimpic al natatiei masculine romanesti din toate timpurile la stilul spate, continua sa impresioneze prin actiunile si energia sa, desi s-a retras din activitatea competitionala. In general, marii performeri traverseaza o perioada mai dificila in momentul in care iau decizia de a abandona activitatea competitionala. Nu a fost insa si cazul inotatorului Razvan Florea, care, dupa ce a cucerit in stilul sau favorit - spate - nu mai putin de 100 de titluri de campion al Romaniei, a stabilit 57 de recorduri nationale de seniori si juniori (doua la copii) si a cucerit in total mai bine de 293 de medalii, dintre care 77 in competitii internationale, poate fi considerat atat un prosper om de afaceri, cat si un antrenor pasionat. Mai mult, isi gaseste timp sa practice o multime de sporturi noi, sa mearga in vacante si sa se dedice cu devotament familiei, scrie Romania Libera.

Lantul dosarelor penale: Sindicalistii se toarna intre ei la Parchet. Lideri sindicali din politie si vama s-au acuzat nu doar de coruptie, ci si ca ar fi golit vistieriile organizatiilor. Acuzatiile s-au transformat in dosare penale. In ultimele luni, lideri sindicali din politie si vama s-au acuzat reciproc nu doar de coruptie, ci si ca ar fi furat sume frumusele din contributiile celor pe care-i reprezinta. Iar o parte dintre aceste acuzatii s-au transformat in dosare penale care-i vizeaza pe toti cei care s-au incumetat sa treaca pragul Parchetelor pentru a-si "anihila" adversarii in lupta sindicala. Este si cazul a doi dintre cei mai vocali presedinti de organizatii din politie si vama: Vasile Lincu, presedintele sindicatului "Pro Lex", si Florin Vilnei, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Politie. Astfel, Vilnei l-a acuzat pe Lincu ca ar fi furat "1,5 sau 2 miliarde de lei vechi" din fondurile sindicatului. La randul sau, Lincu l-a reclamat pe Vilnei ca, in perioada 2005-2009, cat a lucrat la "Pro Lex", ar fi falsificat stampila sindicatului si semnatura sa pentru a vira in conturile unei firme de dulciuri "peste 700 de milioane de lei vechi", tot din banii organizatiei, scrie EVZ.

Alimentatia romanilor de-a lungul timpului: cum am evoluat de la "un popor mancator de lapte" si cum porumbul ne-a influentat decisiv destinul. Traim intr-o societate consumerista in care "ofertele" si "promotiile" sunt la tot pasul. Inainte de '90, pentru un kilogram de carne trebuia sa stai ore intregi la coada, si asta numai de sarbatori, pentru ca in rest "adidasii de porc" erau la putere. In prezent, ne bucuram de o gama variata de alimente, proaspete sau procesate, foarte multe pline de E-uri. Specialistii atrag atentia ca in ciuda diversitatii, ne hranim in continuare prost. Ce mancau, insa, romanii de altadata? De unde provine imaginea romanului - cioban? "Odata cu navalirea romanilor, populatia s-a retras in munti si in dealurile submuntoase pentru a nu fi subjugata. De la graul lui Burebista, trecem la alt sistem de alimentatie", declara pentru adevarul.ro prof. univ. dr. Iulian Mincu, din cadrul Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "Nicolae Paulescu", citat de Adevarul.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















5082 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by