Oana Mizil: cum a ajuns o printesa comunista urmasa lui Stefan Cel Mare. Oana Niculescu-Mizil vrea sa para mare, dar e doar o miniatura. Iliescu a bagat-o in politica si Vanghelie a gonflat-o. S-a imbracat in zeghe, da' cu pantofi de 500 de euro. Nu revendica Moldova. Cand o vezi ca vrea sa coboare din imensul gipan negru, ai senzatia ca vrea sa sara de la etaj. Cu tot cu tocurile de zece centimetri, fatuca abia sare un metru saizeci. Topaie, vesela ca un cintezoi, catre casa copilariei sale. Termenul e de fapt un eufemism pentru ca, in realitate, imobilul din luxosul cartier rezidential dintre Piata Dorobanti si Televiziune e un viloi in toata regula. Cladirea a cunoscut vremuri mai bune, ca acum tiglele stau sa cada, tencuiala e cazuta pe alocuri, urmele de gloante de la Revolutie nu le-a astupat nimeni, iar poarta ruginita de la intrare abia se deschide si scartaie ca un protest umil in amintirea timpurilor cand Ion Iliescu, Nicu Ceausescu si alti potentati comunisti ii calcau pragul. Fata a crescut aici si nu i-a lipsit nimic, scrie EVZ.
De ce nu merge trenul mai repede pe ruta Bucuresti - Sinaia. Un reportaj cu ministrul Anca Boagiu pe santierul "marea bulibaseala". Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu a fost asigurata de constructorul austriac Porr, responsabil cu reabilitarea tronsonului de cale ferata Campina - Predeal, ca de la 29 noiembrie o calatorie cu trenul intre Bucuresti si Sinaia va dura doua ore. Boagiu, care a inspectat lucrarile din teren, s-a aratat multumita de ritmul in care se face reabilitarea, lucru care nu a impiedicat-o sa le comunice austriecilor ca vor trebui sa plateasca penalitati de 24 de milioane de euro pentru intarzierea lucrarilor cu un an si o luna. Modernizarea tronsonului Campina-Predeal, in lungime de 48 de kilometri a inceput in 2007 si trebuia sa fie realizata pana in 2010. Costul lucrarilor a fost de 312 milioane euro, din care 75% sunt fonduri preaderare ISPA si 25% de la bugetul de stat, anunta Gandul.
Vezi cu ce se laudau bucurestenii in urma cu 50 de ani: piscina de la Lido, targuri si Casa Scanteii. Evenimente culturale, arhitecturi celebre, shopping si muzee. Bucurestiul de acum, insa, arata total diferit fata de Capitala romaneasca pe care jurnalistii straini incercau sa o promoveze in Marea Britanie. In 1961, Bucurestiul aparea drept "un oras de blocuri si flori". Reporterii au remarcat blocurile comuniste cu influente vestice, gradinile mari, atipice pentru orasele europene dezvoltate, statuia lui Lenin din Casa Scanteii. De altfel, atractiile turistice de Bucuresti erau si ele la mare cautare pentru reporteri. Dintre acestea, cele mai importante au fost piscina hotelului Lido, targurile si bisericile ortodoxe din centrul Capitalei, informeaza Adevarul.
Trianon si Romania Mare. Sambata, 4 iunie, se implinesc 91 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Maghiarii din Romania au anuntat ca vor organiza manifestari pentru comemorarea semnarii tratatului. UDMR Covasna a facut public luna trecuta faptul ca in data de 4 iunie, pe teritoriul judetului, se vor desfasura o serie de evenimente de comemorare a Tratatului de la Trianon, prin care a fost "destramata" Ungaria Mare. De asemenea, la Sfantu Gheorghe Partidul Civic Maghiar (PCM) a lansat chemarea pentru o astfel de manifestare. Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscuta pe plan international odata cu semnarea Tratatului de Pace de la Trianon din 1920. Tratatul a intrat in vigoare la 26 iunie 1921, scrie Romania Libera.
Romania, tara in care doar 11 cetateni au averi nejustificabile! 11 - acesta este numarul persoanelor carora Agentia Nationala de Integritate (ANI) incearca, inca de la infiintare, sa le confiste averile nejustificabile. Motivul esecului: alineatul 8 al articolului 44 din Constitutia Romaniei, care prevede "caracterul licit al averii se prezuma" si faptul ca instantele interpreteaza, de regula, ca acest caracter este "absolut". In traducere, nu pot fi confiscate nici macar averile care nu pot fi justificate. Raportat la o populatie de 22 de milioane, numarul romanilor cercetati de ANI pe motiv ca au dobandit averi nejustificabile - 11 - este de-a dreptul ridicol. Iar faptul ca nici macar acestora nu li s-a confiscat, inca, definitiv si irevocabil, averea nejustificata este jenant, anunta EVZ.
Peste 9.200 de posturi vacante, la nivel national. Vezi aici judetele cu cele mai multe oferte. Peste 9.200 de locuri de munca sunt disponibile, la nivel national, in perioada 3-9 iunie, cele mai multe fiind in Bucuresti si in judetele Valcea, Iasi, Constanta, Timis, Bihor, Cluj, Sibiu, Harghita si Mures, informeaza, vineri, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel national sunt inregistrate 9.252 de locuri de munca vacante. Cele mai multe posturi vacante sunt in Bucuresti (1.372) si judetele Valcea (713), Iasi (537), Constanta (497), Timis (463), Bihor (423), Cluj (405), Sibiu (394), Hargita (296), Mures (279), Calarasi (254), Hunedoara (227) si Bacau (222), informeaza Gandul.
Bani risipiti pe refugiati-fantoma. Procurorii clujeni verifica modul in care s-au inmultit dosarele persoanelor persecutate etnic, care au fost obligate sa se refugieze in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Potrivit unor surse apropiate anchetei, sute de persoane care n-au niciun drept sa primeasca ajutor de refugiat incaseaza, lunar, acesti bani - cate 100 de lei pentru fiecare an petrecut in refugiu. In acest context, joi seara au fost audiati trei angajati ai Casei Judetene de Pensii Cluj: Maria Derji si Iuliana Hales, desemnate sa preia cererile pentru aprobarea unor astfel de dosare, si jurista Corina Husau. Vasile Doleanu, directorul adjunct al Casei Judetene de Pensii Cluj, sustine ca nu poate fi vorba de o falsificare a documentelor de la dosare, dar ca legea este mult prea permisiva. "Pot sa va spun ca angajatii Casei de Pensii Cluj nu au falsificat niciun dosar, dar este adevarat ca, incepand cu anul 2008, s-a ajuns la o crestere a numarului de dosare de persecutati etnic. Procurorii DNA Cluj au verificat niste documente si asteptam sa vedem ce se intampla", a declarat acesta, scrie Adevarul.
Cum a ajuns Corvin un simbol al discordiei. In loc sa fie utilizat drept o figura a reconcilierii romano-maghiare, Matia Corvin starneste pasiuni nationaliste. Regele Matia Corvin a fost unul dintre cei mai mari suverani europeni din perioada Renasterii. Figura sa este revendicata deopotriva de romani si de maghiari. Iar Clujul, orasul sau natal, l-a transformat intr-o adevarata emblema a orasului. Romanii si maghiarii au decis sa finanteze impreuna restaurarea statuii lui Matia Corvin din centrul Clujului, cu suma totala de 800.000 de euro. Insa statuia proaspat inaugurata, care ar fi trebuit sa devina simbolul reconcilierii romano-maghiare, a devenit un prilej de exacerbare a sentimentelor nationaliste, anunta Romania Libera.
