Uite în cât timp se digeră ceea ce mănânci! Digestia, procesul prin care organismul ”distruge” alimentele ingerate, pentru ca acestea să fie absorbite în sânge, durează chiar şi 72 de ore. În funcţie de tipul de mâncare consumat, de cantitatea acestora, dar şi de eventualele probleme digestive, eliminarea completă din corp se poate întinde până la câteva zile. Procesul de digestie în minute Apă: când stomacul este gol, părăseşte imediat organismul şi ajunge în intestine; Sucuri: fructe şi legume, supă/fiertură de legume 15-20 minute; Salată amestec, legume sau fructe - 20-30 minute, potrivit Click.ro.
Persoanele care fac în jur de 9.000 de paşi pe zi prezintă un risc mai mic de Alzheimer. Un nou studiu susţine că activitatea fizică poate influenţa evoluţia maladiilor neurodegenerative. În cadrul unui studiu recent, o echipă de cercetători a identificat o corelaţie între activitatea fizică şi evoluţia demenţei. Astfel, ei susţin că persoanele care fac în jur de 9.000 de paşi pe zi prezintă un risc mai scăzut de Alzheimer, notează Independent, potrivit Descoperă.
De ce copilul stă cocoşat? Somatizări posturale la cei mici. Explicaţiile psihologului. Statul cocoşat, şchiopătatul sau mersul pe vârfuri au, în majoritatea cazurilor, explicaţii medicale, dar pot fi şi situaţii în care aceste cauze să fie de ordin psihologic, atrage atenţia Cătălina Răducanu, psiholog clinician şi consilier pentru dezvoltare personală la Flixi. Există câteva simptome ale somatizărilor, adaugă specialistul, printre care apariţia unor dureri sau dificultăţi la nivelul respiraţiei; starea generală de slăbiciune; apariţia unei afecţiuni care să nu aibă nicio cauză medicală, la un nivel foarte grav, scrie Adevărul.
Studiu: Cei doi parametri care trebuie urmăriți până la 40 de ani, pentru a reduce riscul de boli cardiace. Un studiu realizat în Statele Unite arată că tinerii cu vârsta până în 40 de ani care au un nivel crescut al colesterolului și al tensiunii arteriale prezintă un risc mai mare de apariție a unor boli cardio vasculare mai târziu în viață. Potrivit studiului, persoanele care au un nivel al colesterolului „rău” (LDL) mai mare de 100 mg/dl au cu 64% mai mari șanse să sufere de boli coronariene mai târziu în viață, scrie CNN. De asemenea, o tensiune arterială sistolică de 130 mm Hg sau mai mare a fost asociată cu un risc crescut de insuficiență cardiacă, potrivit Libertatea.ro.
Uite cum poţi creşte colesterolul bun. Primul pas către atingerea unui nivel optim al colesterolului bun şi către scăderea colesterolului total este schimbarea obiceiurilor alimentare. Trebuie să eviţi pe cât posibil grăsimile de origine animală, consumând cât mai puţină carne grasă (porc, vită, oaie), mezeluri sau ouă. De asemenea, trebuie să ai grijă să alegi produsele lactate cu cel mai mic procent de grăsime. O altă modalitate de a creşte HDL este utilizarea suplimentelor alimentare cu acizi graşi omega-3, potrivit Click.ro.
