Foamea si satietatea nu sunt singurele coordonate ale mancatului, dupa cum spun oamenii de stiinta. Acestia au gasit o serie de factori sociologici si de mediu care contribuie la transformarea mancarii dintr-o necesitate fiziologica intr-un sport national. Astfel, treptat, ajungem sa mancam mai mult decat are corpul nevoie, consecintele fiind vizibile, nu doar asupra aspectului fizic, ci si a starii interioare.
Specialistii spun ca atmosfera in care mancam contribuie esential la cresterea apetitului. In restaurante, se trage de timp intre servirea felurilor de mancare, astfel incat suntem ademeniti cu bauturi, aperitive si tot felul de snack-uri. Acasa, televizorul ne face sa mancam mult fara sa ne dam seama. Apoi si vasele in care este servita mancarea conteaza. Daca folosim unele de plastic, usor de dus pe canapea sau in pat, le vom umple mai mult decat aveam nevoie, pentru a avea provizii cat urmarim un film sau programul preferat. Si lumina ne influenteaza pofta de mancare. Cei care vor sa isi micsoreze portia trebuie sa opteze pentru o camera albastra sau macar pentru folosirea becurilor cu lumina albastra.
In ultimii 20 de ani, s-a dublat marimea portiilor
Cand vine vorba de portii, acestea par cu atat mai mici cu cat farfuria este mai mare. Cercetatorii spun ca in ultimii 20 de ani, marimea farfuriilor folosite zilnic s-a „dilatat” cu circa 70 la suta, fapt care a dus la cresterea portiilor cu cel putin 50 la suta. Asocierea mancatului cu diversi stimuli din exterior influenteaza la fel de mult apetitul. Daca in drum spre serviciu trecem pe langa un fast-food sau acasa asociem cina cu programul de seara preferat, cu siguranta ca vom ajunge sa mancam mai mult decat trebuie. Specialistii ne sfatuiesc sa nu sarim peste micul dejun cu gandul la preparatele de la respectivul fast-food si sa renuntam la orice alta activitate cand mancam.
