Petre Barbu, in editorialul sau "Revelioane cu miros de tomberon", spune ca a devenit o traditie ca de Revelion, Antena 1 si Pro TV sa se intreaca in manele. "O nostalgie: in anii ’70-’80 exista o singura televiziune cu Revelioane luminoase, chiar fastuoase (mai putin cele din ultimii doi-trei ani ai lui Ceausescu). Amza Pellea, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Dem Radulescu, Marin Moraru, Stefan Mihailescu-Braila, Stela Popescu, Stefan Banica, Alexandru Arsinel... Lista e foarte lunga. Ii asteptam cu nerabdare. Nu ne dezamageau. Radeam... In acest an, programele de Revelion ale celor mai mari televiziuni comerciale, „Happy New Year” (Pro TV) si „Paranghelion 2009”, au mirosit ca niste conserve expirate". Citeste integral editorialul in Adevarul.

In "Maneaua spiritului national", Iulian Comanescu crede ca "nu trebuie sa fim consumatori de manele ca sa vedem lucrurile intr-o perspectiva justa: manelele insesi se leaga curios de specificul nostru. Razboiul manelistilor de pe posturile TV romanesti a starnit din nou o consternare proportionala cu audientele fruntase atinse de Antena 1 sau de Pro TV de Revelion. Au urmat chemari la boicot si alte accese de furie culturala, cu eternul refren al lui „Ca la noi, la nimeni/asa nu se mai poate“. E destul de clar ca ele nu schimba cursul lucrurilor: daca acum cativa ani aveam „Desteapta-te, romane“ in chip de manea, „cumpana dintre ani“ ne-a adus in 2008-2009 si un Adrian Minune in rolul lui Tepes, lucru, pare-se, jignitor pentru spiritul national. Cum „asa se va mai putea“ cu siguranta si in anii urmatori, singurul lucru care ne ramane de facut e sa ogoim putin acelasi spirit national, orice-ar insemna acesta". Citeste integral editorialul in EVZ.