Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, a declarat duminica seara, intr-o emisiune la Realitatea TV, ca in dosarul "Referendumului", in care secretarul general al PSD Liviu Dragnea este urmarit penal, procurorii au constatat ca la scrutinul din 29 iulie au votat in localitatile de domiciliu militari aflati in Afganistan, detinuti aflati in inchisoare, decedati sau chiar persoane care nu exista. "In toate sectiile verificate pana acum in dosarele DNA au fost constatate nereguli. Sunt zeci de sectii de pe raza a cinci judete. In toate acestea s-au descoperit indicii sau probe ca votul a fost fraudat in proportie de 5%-10%-15%", a declarat Morar.
Seful DNA despre dosarul Referendumului - Dragnea:
- dl Liviu Dragnea beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, pana cand o instanta spune altceva
- comunicatul de presa al DNA reprezinta o sinteza a actului de incepere a urmaririi penale a procurorilor, iar acel comunicat trebuie citit in intregul lui
- nu faptul ca si-a propus o prezenta, ci modul in care s-a urmarit obtinerea acestei prezente, iar procurorii scriu in actul de incepere a urmaririi penale anumite mijloace prin care aceasta prezenta s-a vrut atinsa, iar acele mijloace sunt unele ilicite, dupa cum reiese de acolo.
- sa va spun istoria acestui dosar: ca urmare a referendumului in 29 iulie, au existat sesizari ale unor persoane fizice, ONG-uri, observatori, partide. In urma acestor sesizari, procurorii DNA si ai Parchetului General s-au sesizat si au format dosare penale. Primul pas a fost ridicarea listelor electorale.
- din simpla lectura a acestor liste s-au constatat aspecte care constituiau prin ele insele indicii de comitere a unor fapte penale.
- procurorii au vazut ca pe listele electorale, in dreptul a zeci de persoane aparea aceeasi semnatura, deci era deja un indiciu clar ca semnaturile fusesera falsificate.
- tot prin compararea listelor electorale, s-a putut vedea persoane care au votat multiplu: erau si pe listele permanente si pe cele suplimentare, uneori chiar din aceeasi localitate.
- apoi, exista niste reguli cu privire la folosirea urnei mobile. Trebuie facuta o cerere, care trebuie depusa la biroul sectiei de votare inainte de inceperea votului. S-a constatat ca au fost foarte multe situatii in care aceste cereri nu au existat si daca au existat, iar, au fost semnate de aceeasi persoana.
- mai departe, verificand bazele de date, s-a constatat ca exista liste cu fantome, persoane care nu exista, seria si numarul de buletin sau CNP-ul nu au fost identificate in bazele de date.
- au fost persoane care nu au votat: ele erau plecate in strainatate, la munca, dar ele apar ca au votat.
- exista persoane din teatrele de operatiuni: militari care se afla la Kandahar, care au votat acolo sau nu - nu stim, dar cu siguranta au votat in localitatile lor natale, in conditiile in care erau in Afganistan.
- exista persoane decedate care figureaza ca au votat; exista persoane care se aflau in penitenciar, pentru executarea unor pedepse, si care au votat, iarasi, in localitatile natale.
- toate acestea duceau la ideea unei fraude, motiv pentru care a fost inceputa urmarirea penala si se desfasoara aceste verificari pentru infractiuni cuprinse in legea referendumului sau in alte legi, inclusiv in legea de combatere a faptelor de coruptie.
- in toate sectiile verificate pana acum in dosarele DNA au fost constatate nereguli; sunt zeci de sectii de pe raza a cinci judete; in toate acestea s-au descoperit indicii sau probe ca votul a fost fraudat in proportie de 5%-10%-15%.
- daca cineva isi inchipuie ca procurorii s-au dus la intamplare atunci cand si-au orientat activitatea catre aceste sectii se insala, exista niste indicii; procurorii au niste metode de investigatie si prima este observatia: s-a putut vedea, de pilda, ca intr-o sectie rurala cu 1.000 de votanti, 400 au votat in ultimele trei ore, intre 20 si 23; in alta sectie au votat 600 de persoane in acelasi interval.
- toate aceste indicii date de o prezenta peste firesc, peste medie intr-o anumita zona, s-au confirmat apoi in cercetarile efectuate.
- infractiunile din legile electorale nu sunt de competenta DNA, ci a parchetelor obisnuite; daca in afara de aceste infractiuni gasim si unele de competenta DNA, atunci le putem instrumenta, pe principiul conexitatii; in cazul de fata este acel articol 13, pentru ca, asa cum reiese din actul procurorilor, s-a ajuns, cel putin in acest moment, la o concluzie ca lucrurile acestea nu au avut loc intamplator, semanau.
- parchetele obisnuite au trimis pana acum in judecata oameni, in special alegatori pentru vot multiplu, care au si fost condamnati.
- (despre achetele desfasurate de procurori in sate) procurorul poate sa audieze oriunde, sa faca ancheta, cu conditia sa respecte legea; s-a luat aceasta decizie pentru ca erau de audiat sute de persoane, majoritatea in varsta, care altminteri ar fi trebuit sa faca deplasarea, pentru judetele din sud, la Bucuresti; era chestiune de bani, de posibilitate de deplasare. Procurorii si ofiterii de politie au audiat acolo, li s-au respectat drepturile, prin urmare acele exemple de revolta a unora dintre cetateni, prezentate si rostogolite de televiziuni, au fost, din punctul meu de vedere, limitate.
- asemenea incidente de nemultumire a unor persoane audiate au loc si la sediul parchetului, adica sunt momente in care, in birou, cel cercetat te insulta sau te ironizeaza, nu e nimic nou.
- nu investigheaza nimeni persoanele pentru ca au votat sau cu cine au votat; sunt intrebate daca au votat, din moment ce apareau pe doua liste sau aceeasi semnatura figura in dreptul a 30 de cetateni; sunt foarte multe situatii in care oamenii au spus 'nu am votat' si atunci lucrurile s-au lamurit.
Daniel Morar, despre activitatea DNA de cand a preluat sefia institutiei:
- Putem porni de la o evaluare a institutiei din 2005, inainte de primul meu mandat, care era facuta de experti ai CE si care se gaseste intr-unul dintre rapoartele de pre-aderare; iar acolo se spunea ca procurorii DNA instrumenteaza multe dosare, dar sunt dosare de mica coruptie, si au o retinere teribila, remarcabila in a instrumenta dosarele de mare coruptie.
- Acest lucru s-a schimbat odata cu 2006, cand au inceput sa fie investigate si trimise in judecata persoane extrem de importante, de la varful statului. Si acest lucru dureaza de atunci, din 2006 pana in 2012.
- Daca ne referim doar la trimiterile in judecata, vedem ca in aceasta perioada au fost trimisi zeci de membri ai Parlamentului, ministri, magistrati, directori de institutii nationale, ofiteri de politie s.a.
- A fost o perioada in care, desi trimiterile in judecata faceau subiectul presei in fiecare zi, discutiile celor care in general criticau activitatea DNA se limitau la urmatoarea afirmatie: Exista trimiteri in judecata, dar nu exista condamnari in cazurile de mare coruptie. Odata cu 2009, sau mai exact cu 2010, au venit si condamnarile definitive in aceste dosare.
- Din 2010, cand a fost prima condamnare a unui parlamentar, pana in 2012 au fost condamnati definitiv opt membri ai Parlamentului pentru fapte de coruptie.
- Tot in aceasta perioada, au fost condamnati definitiv un prim-ministru, un ministru si un secretar de stat. Asa doar daca ne referim la cei de la cel mai inalt nivel. Mai sunt vreo 25 de primari, viceprimari si subprefecti, alti 25 de magistrati condamnati, peste 40 de directori de companii nationale.
- Deci bilantul in alb si negru este dat de cifre - ce s-a intamplat pana in 2005, ce s-a intamplat in anii urmatori. E o diferenta semnificativa
- Afirmatiile privind dosarele politice le auzim in fiecare zi, chiar si de la primul ministru; Nu se fac dosare politice la DNA si dovada este numarul de condamnari pe care il obtine procurorul DNA in fiecare an.
- Sigur ca orice persoana politica care este cercetata are tendinta de a aparea in fata presei si sa zica "Sunt nevinovat, procurorul comite un abuz, dosarul este unul politic". Dar haideti sa ne uitam la cei care sunt acum in inchisoare, sunt vreo cinci demnitari in inchisoare, toti au sustinut de-a lungul procesului, in instanta si in fata procurorului, ca dosarul lor e unul politic. Nimeni nu le-a dat dreptate, decat cel mult colegii lor de partid.
- Asa ca, daca punem in balanta o decizie a instantei si o declaratie a unui om politic, fie el si primul ministru, cred ca trebuie sa dam prioritate celei dintai.
Morar, despre scurgerile in presa a interceptarilor din dosare:
- Aceste interceptari constituie probe in dosar, acesta este rolul lor. Dosarele merg la instanta. Acolo, potrivit unor reglementari, dosarele sunt publice. O buna bucata de timp instantele acceptau solicitarile jurnalistilor pe legea 544 si permiteau accesul la aceste dosare. Acestea sunt marea majoritate (de interceptari care ajung in presa, n.r.).
- Nu culpabilizez nicio institutie, dar, de regula, aceste interceptari ies in mediul public atunci cand dosarele pleaca de la DNA in alta parte, la Parlament, la CSM, la instanta. Nu culpabilizez celelalte institutii si nici nu-i apar in totalitate pe cei din DNA. In DNA lucreaza 500 de oameni, nu suntem structura de informatii, nu am de unde sa stiu ce face fiecare, nu pot sa garantez ca in DNA se respecta intotdeauna regula.
- Comunicarea noastra se face prin comunicate de presa si toate acele scurgeri de informatii sunt investigate de catre CSM; si ce au putut ei sa identifice, atat pot si eu.
- (A crescut ponderea interceptarilor ca tip de investigare fata de 2005?) Cu siguranta e mai mare in prezent, pentru ca s-a diversificat si raza de ancheta si tipologia faptelor comise. Pana in 2005 se cercetau in general dosare legate de credite bancare, de acordare frauduloasa sau de folosirea creditelor in alt scop… Nu mai este vremea in care poti sa obtii condamnarea si dovedirea vinovatiei unei persoane doar pe declaratii testimoniale, iar infractiunile de coruptie nu sunt infractiuni cu urmari evidente, de pilda ca la un omor, unde ai victima, ci in care nimeni nu prea are interesul sa denunte… si atunci trebuie folosite aceste interceptari, nu este nimic nelegal, pentru ca iti da siguranta sa faci probatiunea intr-un dosar.
- Ce este important sa spunem este ca nu se realizeaza nicio interceptare fara autorizatia judecatorului competent.
Morar, despre relatia cu presedintele Traian Basescu:
- (Cand ati vorbit ultima oara cu presedintele Basescu?) La aceasta intrebare nu mai raspund de multa vreme, pentru ca orice as spune se interpreteaza.
- Relatia mea cu presedintele este una institutionala si daca vedeti, de-a lungul anilor, luarile de pozitie ale presedintelui vizavi de institutie vedeti ca au fost nu putine critici la adresa DNA.
- (Aceasta suspiciune - ca faceti jocul presedintelui - nu va afecteaza activitatea?) Nu, pentru ca eu stiu care e adevarul si ca nu e asa. Presedintele n-a dat niciodata dispozitie sau vreo rugaminte legata de vreun dosar, iar eu n-as fi trasmis-o mai departe daca ar fi fost asa ceva.
- Cine isi inchipuie ca presedintele, prin procurorul sef sau procurorul general, poate conduce in acest stil o unitate de parchet se insala. Procurorii sunt independenti si nu cred ca risca cineva... eu nu risc sa le spun procurorilor sa faca ceva nelegal.
Morar, despre achitarea lui Nastase in cazul "Matusa Tamara"
- (Cum explicati esecul DNA in acest caz?) Asa se intampla in activitatea judiciara. Nu toate dosarele care pleaca de la procurori cu rechizitoii se finalizeaza cu o condamnare. Nici nu e firesc intr-o societate deschisa sa se intample asa. Procurorii DNA au o rata de condamnare undeva la 88-90%, adica in 9 din 10 dosare obtinem condamnare. Acesta este un procent mai bun decat il au statele occidentale. Sigur, este mai prost decat il are China, care e de 100%, dar nu vrem sa ne comparam cu China.
- Eu fac situatii nu pe un caz sau altul, ci fac situatii statistice pe toate dosarele care sunt judecate in cursul unui an. Si statisticile anuale arata ca doar in proportie de 10% avem solutii de achitare. Dar asta este rolul justitiei, daca i-ar condamna judecatorii 100%, inseamna ca chiar nu au niciun rol critic.
Morar, despre numirea unui nou sef la DNA:
- Procesul de numire este foarte clar reglementat de lege si spune ca ministrul Justitiei propune, CSM da un aviz consultativ, iar presedintele numeste. De aici incolo, fiecare dintre aceste institutii isi poate dezvolta legislatie secundara, adica o procedura. Deocamdata, la ministerul de Justitie nu a existat o asemenea procedura, adica la initiator. Ce va fi… o sa vedem.
- Dupa declaratiile oamenilor politici si de la ministerul Justitiei inteleg ca da, se va initia aceasta procedura. Au fost cateva intalniri cu ministrul Justitiei, acum asteptam ce va fi public, daca va fi o procedura sau nu; adica toata lumea vorbeste de candidaturi deschise, depuneri de CV-uri… sigur ca da, e frumos, e si o cerinta a raportului de tara, dar trebuie sa faci o procedura care, dupa parerea mea, ar trebui formalizata, adica trebuie sa existe un ordin al ministrului care spuna conditiile. Ramane de vazut daca va fi asa ceva sau va fi un indemn - "Depuneti-va candidaturile pentru postul de sef al DNA si cel de procuror general".
- (Ce veti face dupa ce nu veti mai fi sef la DNA?) Voi fi procuror, la DNA sau in alta parte. (Politica?) Cu siguranta, nu.
- (Va temeti de razbunarea politicienilor pe care i-ati anchetat?) Imi place sa cred ca traim intr-un stat civilizat, intr-un stat de drept in care nu pot veni astfel de razbunari. Nu e prima data cand am facut dosare importante, si ca procuror de caz am facut dosare importante si am fost amenintat, dar pana la urma nu s-a intamplat nimic. Repet, imi place sa cred ca traim intr-un stat civilizat si ca aceste amenintari n-au cum sa se materializeze sau ca cineva va plati pentru ele.
- (Credeti ca e un stat de drept, ca avem o justitie independenta, meritam sa nu mai avem monitorizarea pe justitie?) Eu cred ca avem o justitie independenta si cred ca monitorizarea pe justitie e cat se poate de necesara in continuare, pentru ca, daca nu era aceasta monitorizare, procurorii si judecatorii n-ar fi fost la adapost de declaratiile oamenilor politici. Acesta este adevarul, in ciuda progreselor facute in justitie in ultimii cinci ani, nu uitati ca ceea ce s-a intamplat in aceasta vara arata ca monitorizarea pe justitie este necesara, tocmai pentru prezervarea acestei independente.
- (Ati spus ca vei ramane procuror. Procuror general?) Da, au aparut discutii, dar lucrurile acestea nu depind de mine. (Dar daca vi se propune, acceptati? Sau va depuneti CV-ul?) Trebuie sa vedem daca exista o procedura clara si corecta si in functie de aceasta decid. Nu am de gand sa particip la o farsa; adica, haideti sa ne depunem candidaturile in conditiile in care numele se stiu. Pe de alta parte, sincer, in acest moment, nu cred ca ma propune nimeni pe mine pentru functia de procuror general. Tocmai datorita activitatii DNA in ultimii sapte ani. M-am convins, oamenii politici - cel putin o parte dintre ei - nu vor o magistratura puternica.
- (Dna Pivniceru doreste o magistratura puternica si independenta?) Ramane de vazut, sa vedem ce va face, pentru ca declaratiile pot fi foarte frumoase… iar o saptamana de cand e ministrul Justitiei nu e inca relevanta. Am vazut ca dansa are pareri despre activitatea DNA-ului, de genul "dosarul Nastase a fost un dosar politic", lucruri despre care nu cred ca trebuia sa se pronunte.
6
44
