Vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, unde a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la funcția numărul unu din NATO, dar și despre scenariul ca România să furnizeze Ucrainei un sistem Patriot, a readus în atenția publică jocurile politice care se dau, lunile acestea, pentru ocuparea rolurilor de la vârful Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.
Iar faptul că șeful statului român își continuă campania pentru secretariatul general al NATO, deși Mark Rutte, premierul olandez, a obținut sprijinul aproape tuturor aliaților, întărește scenariul că Iohannis joacă simultan în două filme, ambele la Bruxelles: șefia NATO sau a unei instituții europene.
Aici, decisive vor fi nu doar discuțiile din interiorul NATO, înainte de și în timpul summitului din iulie, ci și rezultatele alegerilor europarlamentare din iunie și felul în care se vor împărți funcțiile de top din UE, a explicat pentru Panorama Doru Franțescu, directorul EU Matrix și unul dintre cei mai experimentați români de la Bruxelles.
Privind actuala tablă de șah pe care s-a plasat Iohannis, Franțescu vede o negociere cu multe piese în continuă mișcare. Dacă, de exemplu, Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene, va fi realeasă pentru un nou mandat, președintele român nu mai are șanse să obțină un post UE.
În schimb, dacă Von der Leyen pierde, Klaus Iohannis are șanse să ajungă viitorul „ministru de Externe” al Uniunii – nu degeaba, în cadrul vizitei la Washington, a primit o distincție pentru „leadership internațional”, din partea unui prestigios think tank.
