Business Report: Aglomeratia din Bucuresti muta corporatistii in provincie; Statul roman, finantat aproape in exclusivitate de bancile din tara; Arctic a produs 25 de milioane de frigidere in 45 de ani de activitate

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Miercuri, 17 iunie 2015, 4:15 Revista Presei | Business

BUSINESS REPORT
Foto: Colaj foto
Aglomeratia din Bucuresti muta corporatistii in provincie. Decizia dezvoltatorilor de a se indrepta spre marile orase din tara este justificata de aglomeratia din Bucuresti, care dispune de 1,1 mp de spatii de birouri la fiecare locuitor al orasului. Cu exceptia Clujului, unde densitatea de spatii de birouri incepe sa se apropie de cea a Capitalei, cu 1,75 mp per capita, restul oraselor mari inca sunt mai aerisite: Iasiul are 2,3 mp per capita, Timisoara 3,1 mp, iar Brasovul 3,2 mp. Chiar daca este in crestere cu 10% fata de 2013, intreaga suprafata de birouri existenta in cele patru orase mari reprezinta doar 22% din intregul stoc al Bucurestiului, care la finalul primului trimestru a ajuns la 2,2 mil. mp. In urma livrarilor din acest an, suprafata de birouri din cele patru orase va urca la circa 590.000 mp, potrivit DTZ Echinox. In 2014, cererea in principalele orase regionale s-a triplat fata de anul anterior. In total au fost tranzactionati aproximativ 55.000 mp de spatii de birouri moderne, acesta fiind cel mai mare volum tranzactional inregistrat pana acum. Cluj-Napoca a fost cel mai activ oras cu 63% din totalul inregistrat, urmat de Timisoara cu 22%, Iasi - 10% si Brasov cu 5%, potrivit datelor DTZ Echinox, scrie Capital.ro

Statul roman, finantat aproape in exclusivitate de bancile din tara. Ce mai ramane pentru creditarea economiei. Aproape trei sferturi din datoria de stat a Romaniei este detinuta de bancile din tara, in conditiile in care creditarea catre sectorul privat inca nu evolueaza prea stralucit. Romania este pe locul al doilea in UE in functie de ponderea industriei financiare interne in topul creditorilor statului, depasita la acest capitol doar de Luxemburg, tara cu un specific economic aparte, unde industria serviciilor financiare genereaza mai bine de o treime din PIB, anunta Economica.net.

Cresterea nelimitata a datoriei publice este noua cale catre suprematia economica? Fondul Monetar International si marile banci centrale nu au vazut criza financiara si economica care s-a declansat in a doua jumatate a deceniului trecut. Pe fondul destabilizarii grave a sistemului bancar, masurile ulterioare au avut ca scop, aproape exclusiv, sustinerea institutiilor financiare, costul operatiunii fiind exorbitant pentru bugetele tarilor dezvoltate. Dupa intrarea "trilionului" in vocabularul curent, FMI a recunoscut ca recomandarile adresate unor tari cum este Grecia au fost gresite. Acum organizatia financiara internationala se pronunta pentru mentinerea politicilor monetare ultrarelaxate si temperarea ritmului de reducere a deficitelor fiscale, cerand chiar si bancii centrale americane sa amane majorarea dobanzii de politica monetara. Dar redresarea economiilor dezvoltate intarzie, iar reintrarea pe o traiectorie vizibila de crestere inca se lasa asteptata. In aceste conditii, economistii de la FMI au venit cu o idee "revolutionara" prin disperarea ei, informeaza Bursa.ro.

Semnal de avarie in comertul intern - scadere la comertul cu bunuri de consum altele decat cele alimentare. Pe tabloul de bord al comertului cu ridicata s-a aprins "un bec de avarie" la bunurile de consum, altele decat cele alimentare. Consumul a scazut pentru a cincea luna consecutiv, ajungand sub nivelul din aceeasi luna a anului trecut, in pofida avansului inregistrat de veniturile populatiei. Astfel, rezultatul brut pe acest segment de comert a fost -0,3% in luna aprilie 2015 fata de aprilie 2014, fata de o crestere salariala de 7% in termeni nominali ( +6,3%, ajustat cu inflatia). Datele prezentate de Institutul National de Statistica arata traiectoria tot mai pronuntat descendenta a comertului cu bunuri de consum, de la 130,2% (in noiembrie 2014) fata de referinta anului 2010, pana la doar 112,9%, dupa un recul de sapte procente intr-o singura luna (aprilie fata de martie 2015). De retinut, indici valoricii au fost ajustati in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, asa incat nu se pot oferi alte explicatii pentru rezultatele slabe consemnate de statistica oficiala, scrie Cursdeguvernare.ro.

Ce se ascunde in spatele asa ziselor negocieri pentru realizarea marilor proiecte energetice ale Romaniei? Raspunsul este unul cat se poate de simplu: supravietuirea companiilor de proiect infiintate in urma cu cativa ani si care nu-si justifica in nici un fel rolul lor economic. Nici un specialist din energetica romaneasca nu crede, in contextul actual, ca proiectele Tarnita-Lapustesti si grupurile 3-4 de la Cernavoda au vreo sansa de reusita. Nimeni nu este dispus sa le finanteze, mai ales ca Romania nu are o strategie energetica menita sa dea un semnal pozitiv investitorilor. In schimb, pana sa ajungem noi insine la o concluzie despre cum vrem sa ne conturam siguranta energetica, incercam sa tinem in viata doua companii de proiect (EnergoNuclear si HidroTarnita), companii desemnate a negocia cu posibilii investitori pana la calendele grecesti. Dupa ce am platit milioane de euro in companii infiintate pentru alte proiecte marete, dar irealizabile, ne incapatanam sa mergem in continuare pe aceeasi linie, anunta Energy-Center.ro

Proiectele rezidentiale reduc dependenta de stat a producatorilor de pavaje. Jucatorii de pe piata locala de pavele si borduri au constatat anul trecut o crestere a cererii generate de piata rezidentiala, venite atat dinspre proiectele mici, medii sau mari, cat si dinspre locuintele construite in regie proprie. Acestora li s-au adaugat proiectele private comerciale si industriale, care impreuna au ridicat piata cu 5% pana la un volum de peste 13 milioane de metri de produse livrate si o valoare de circa 69 mil. euro. Pentru acest an, producatorii se asteapta la o stagnare a pietei in care activeaza. "In mod cert, investitorii imobiliari au reluat proiectele care au fost puse in stand-by in ultimii ani. Pe de alta parte, exista si tot mai multe proiecte noi ce au fost demarate incepand cu anul trecut. Aceasta evolutie a fost determinata de o crestere a cererii. Dupa 5-6 ani de expectativa, romanii au inteles ca piata imobiliara nu poate ajunge mai jos, au devenit mai optimisti si au hotarat ca a venit momentul pentru achizitia unei locuinte. De asemenea, proprietarii de case au o cerere in crestere pentru produse precum pavajele, dalele sau elementele de zidarie pentru gradina", a declarat Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, unul dintre cei mai mari producatori de pavele si borduri din Romania. Familia Stanciu, proprietarii Symmetrica, lucreaza in acest moment la montarea unei noi linii de productie la fabrica din Bistrita, in urma unei investitii de circa 1,5 mil. euro, iar in acest an si-au propus sa isi orienteze vanzarile catre proiectele private, care au o pondere de 40% in afacerile companiei. Producatorul are cinci fabrici in Suceava, Iasi, Bolintin Vale, Brasov si Bistrita, cu o capacitate de 11.500 metri de produse pe zi. Anul trecut, compania a livrat un volum de produse cu 5% mai mare comparativ cu 2013, ajungand la 2,5 milioane de metri, informeaza Capital.ro

Arctic a produs 25 de milioane de frigidere in 45 de ani de activitate. Producatorul de electrocasnice Arctic a atins pragul de 25 de milioane de frigidere produse la fabrica Gaesti, in al 45-lea an de activitate in Romania, potrivit unui comunicat al companiei, anunta Agerpres. In Romania, in fiecare minut este vandut un produs Arctic, iar 80% dintre familiile din Romania au cel putin un produs Arctic in locuintele lor, potrivit companiei. Fabrica de la Gaesti are o capacitate de productie de 2,6 milioane de unitati pe an. Unitatea din Gaesti este a doua cea mai mare fabrica de frigidere din Europa, urmand fabrica Arcelik de aparate frigorifice de la Eskisehir (Turcia). Compania si-a mentinut de-a lungul timpului pozitia de lider pe piata romaneasca de electrocasnice, cu o cota de piata de 35%, devenind unul dintre cei mai importanti exportatori roman. Potrivit datelor furnizate de companie, mai mult de 85% din productia de la Gaesti este exportata in peste 60 de tari, scrie Economica.net.


Citeste mai multe despre   



















6368 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri