Cine este criminalul care a omorat un politist la Suceava cu zeci de lovituri de cutit. Ucigasul n-a avut o problema cu agentul-sef, ci cu uniforma de politist. Ioan Besa (23 de ani) a omorat un politist pe peronul Garii Burdujeni din Suceava cu zeci de lovituri de cutit. Criminalul isi ducea veacul prin zona garii, dormind intr-o masina. Ioan Besa (23 ani), din catunul Mironu, comuna Valea Moldovei, judetul Suceava, este individul ce l-a omorat pe agentul sef Sorin Vezeteu pe peronul Garii Burdujeni din municipiul Suceava. Acesta l-a atacat pe politist cu un cutit, lovindu-l de zeci de ori in seara zilei de joi, 20 iulie. Acesta a incercat sa se apere, insa a cazut la pamant unde a continuat sa fie atacat si lovit cu un cutit de catre agresor. Un coleg al politistului si mai multi oameni aflati in gara au intervenit, criminalul fiind incatusat in scurt timp. La fata locului au intervenit medicii SMURD, insa desi au incercat timp de o ora sa-l resusciteze pe omul legii, din nefericire au fost nevoiti sa constate decesul. Gara Burdujeni a fost impanzita de criminalisti coordonati de un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava. Dupa miezul noptii, Ioan Besa a fost transferat in Arestul IPJ Suceava, fiind retinut pentru comiterea infractiunii de omor. Martorii spun ca l-au auzit pe agresor tipand ca isi dorea sa omoare un politist, la intamplare. Criminalul a plecat in strainatate inainte de a implini 18 ani. In satul sau natal, Mironu, oamenii abia daca isi mai amintesc de el, spunand ca nu a produs probleme in comunitate, relateaza Adevarul.

Subiectele ZileiFoto: Colaj foto

Ministerul Sanatatii lanseaza o campanie nationala dupa 10 luni de la izbucnirea epidemiei de rujeola. Desi Ministerul Sanatatii lanseaza abia acum o campanie nationala pentru promovarea vaccinarii si asigura cu intarziere stocurile de vaccinuri, la aproape de 10 luni de la izbucnirea epidemiei de rujeola, inca o persoana si-a pierdut viata din cauza acestei boli. Intre timp, oficialii Biroului regional al OMS pentru Europa de la Copenhaga au declarat ca sunt ingrijorati de epidemia de rujeola din Romania si din Italia si colaboreaza in mod constant cu autoritatile medicale de la Bucuresti pentru oprirea raspandirii bolii. In acest context, ei recomanda eforturi mai mari pentru controlul si eliminarea focarelor de rujeola si a potentialului de contagiune prin cresterea ratei de vaccinare a populatiei la risc, pana la o acoperire vaccinala de 95% in fiecare regiune a tarii. De asemenea, reprezentantii OMS atrag atentia ca managementul crizei epidemice implica o serie de masuri rapide de raspuns prin identificarea populatiei vulnerabile, suplimentarea activitatilor de imunizare prin asigurarea dozelor necesare de vaccin si intarirea mijloacelor de supraveghere a cazurilor de imbolnavire, prin implicarea activa a autoritatilor medicale, a medicilor si parintilor copiilor nevaccinati, precum si a societatii civile, anunta Romania Libera.

Clanul Stanescu. Cum a impanzit familia baronului de Olt Parlamentul, Guvernul si administratia locala. Paul Stanescu a condus oficial judetul Olt timp de 8 ani. Din decembrie 2016, s-a "refugiat" in Senat. Sotia este consiliera ministrului Educatiei, cel care a numit-o pe cuscra sotilor Stanescu inspector scolar adjunct. Fratele lui Paul Stanescu este deputat PSD. Nici tatal sau nu e strain de politica: a fost primarul unei comune din Olt pana la varsta de 75 de ani. Iata un tablou de familie standard pentru un baron local. Urmele lui Paul Stanescu a iesit din nou la lumina zilele trecute, cand "Adevarul" a scris cati bani au primit baronii locali de la Ministerul Dezvoltarii. Pe primul loc s-a clasat judetul Olt, condus din 2008 pana in 2016 de Paul Stanescu. Neoficial, tot Paul Stanescu conduce judetul Olt, numai ca din fotoliul de senator. In perioada ianuarie-iunie 2017, judetul Olt a primit 47,32 milioane lei de la Dezvoltare, de 21 de ori mai mult ca, de exemplu, judetul Ilfov, condus de liberalul Marian Petrache. Cum se explica? Paul Stanescu este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Liviu Dragnea, presedintele PSD Olt fiind singurul lider care in 2015, cand Dragnea a fost condamanat in Dosarul Referendumul, si-a dat demisia din toate functiile de conducere in semn de solidaritate. Pentru a vedea cat de multa putere are Paul Stanescu, cercetat pentru abuz in serviciu, e suficient sa ne uitam la sinecurile pe care le-a impartit in familie, noteaza Adevarul.

Stupiditatea tiranului de cursa lunga. E fatal ca autocratii, obisnuiti ca insolentele si agresiunile lor sa intimideze lumea inconjuratoare, sa-si supraaprecieze forta si sa exagereze apasarea pe accelerator, riscand astfel sa-si propulseze tara catre pomi.Dispretuind cronic puterea si capacitatea de reactie a Vestului si mai cu seama a Berlinului, Turcia a intins coarda nu doar in arbitrariul masurilor interne demontand statul de drept, ci si in relatiile cu nemtii. Era fatal ca, la un moment dat, legaturile bilaterale sa se fisureze. Ruptura s-a produs, asa cum era de asteptat, din cauza campaniei electorale precedand alegerile legislative germane din toamna. A umplut paharul arestarea probabil total abuziva a militantului german pentru apararea drepturilor omului, Peter Steudtner, de la Amnesty International. Realizand cat de populara ar fi o atitudine mai ferma si mai demna fata de Ankara decat toleranta fata de intoleranta manifestata de germani, spre paguba proprie, in ultimul deceniu, demnitarul social-democrat Sigmar Gabriel si-a intrerupt cu mult tam-tam concediul si a schimbat in fine macazul. Ministrul de Externe al Republicii Federale a anuntat joi ca "Germania isi va reconsidera raporturile cu Turcia". Regimul islamist de la Ankara a ripostat urgent si virulent, acuzand un presupus "santaj" si "amenintarile" la care ar fi supusa Turcia . Executivul lui Erdogan a infierat, concomitent, prezumtiva "duplicitate morala" a guvernului berlinez. Dubla masura i-ar determina pe nemti sa acorde incredere justitiei proprii, desi protejeaza teroristi kurzi si gulenisti, dar i-ar retrage-o celei turcesti, care, chipurile independenta, chiar ar combate terorismul, scrie Deutsche Welle.

Fost oficial american: Rusia ar putea declansa accidental un atac nuclear. Interviul belicos oferit recent de liderul Republicii Cecene, Ramzan Kadirov, postului HBO, a provocat valva in presa internationala. In interviu, Kadirov, cu binecunoscuta sa retorica exotic-agresiva in stil Vladimir Jirinovski, a amenintat Statele Unite cu spectrul "armaghedonului" nuclear."Avem un stat puternic, o putere nucleara. Chiar daca tara noastra va fi complet distrusa, rachetele noastre nucleare vor fi lansate automat. Si vom intoarce lumea cu fundul in sus, o vom pune in patru labe", a declarat liderul cecen in interviu. La putin timp dupa aparitia interviului, The New York Times a publicat un articol pe acest subiect, readucand la lumina un detaliu legat de ultimul deceniu al Razboiului Rece. Potrivit jurnalistilor americani, Ramzan Kadirov nu exagereaza si nu vantura fictiuni imperialiste atunci cand spune ca arsenalul nuclear al Rusiei va fi lansat automat. Cotidianul face referite la un sistem construit de sovietici in 1980, cunsocut sub numele de Sistemul Perimetral. La ce se rezuma, pe scurt, capacitatea acestui sistem? Daca guvernul rus, de exemplu, va fi atacat nuclear, un program automatizat din Sistemul Perimetral va goli silozurile de focoase, declansand un contraatac total, relateaza Digi 24.

Romania si UE transmit semnale diametral opuse in legatura cu framantarile politice de la Chisinau. Declaratiile referitoarea la trecerea Republicii Moldova la sistemul electoral mixt, facute vineri la Chisinau de catre prim-ministrul Romaniei, Mihai Tudose, vin in contradictie cu mesajele oficialilor europeni. Vizita premierul roman la Chisinau (prima vizita a lui Mihai Tudose in calitate de premier) a fost umbrita de protestele zgomotoase ale cetatenilor moldoveni, care se opun instituirii sistemului electoral mixt votat joi- o initiativa a presedintelui pro-rus Igor Dodon, sustinuta de PDM, care controleaza momentan guvernul. Protestatarii considera ca exponentii compromisi ai guvernarii actuale pretins "pro-europene" vor sa-si asigure libertatea prin ramanerea la putere si dupa alegerile din 2018 printr-un "concubinaj politic" cu socialistii pro-rusi, scrie Deutsche Welle.