La startul campaniei electorale, primarii din tot mai multe localitati si-au amintit de programul de reabilitare termica a locuintelor, dupa doi ani de nepasare totala.
Reabilitarea termica a unui bloc de locuinte reduce costurile de intretinere si apa calda cu 40-60% fata de valorile actuale. Cu toate acestea, de la demararea Programului national de reabilitare, in anul 2005, mai putin de 15 blocuri au fost reabilitate in intreaga tara, dintr-un total de peste 83.
800 de blocuri, respectiv peste 3 milioane de apartamente ce necesita interventii de reabilitare si modernizare termotehnica.
Pierderile de caldura si apa calda ale locuintelor din Romania construite inainte de 1989 sunt mai mult decat duble fata de cele inregistrate in tarile europene dezvoltate, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care factura de intretinere a devenit tot mai greu de suportat pentru majoritatea cetatenilor.
Plecand de la aceste considerente si la presiunile Comisiei Europene, Romania s-a angajat ca in urmatorii 9 ani sa scada consumurile energetice (nu doar in sectorul locativ) cu cel putin 9%, in cadrul unui Plan National de Actiuni pentru Eficienta Energetica, desfasurat pe par-cursul a trei etape, cate una pentru fiecare trei ani. Astfel, in perioada 2007-2010, Programul multianual de reabilitare termica a blocurilor de locuinte prevede realizarea unor economii de circa 25% fata de situatia actuala, respectiv realizarea unei economii de energie (pentru perioada 2008-2010) de circa 36.
000 MWh/an, ceea ce se traduce in economisirea a aproximativ 3.000 tone tep (tone echivalent petrol). Frumos pe hartie, Planul National a inceput deja sa scartåie, incepand de la modernizarea centralelor in cogenerare si a retelelor de transport ale energiei termice si pana la ultima etapa, respectiv declansarea lucrarilor efective de reabilitare termica a cladirilor. Desi banii alocati de la Guvern pentru cel din urma tip de lucrari sunt livrati catre Ministerul Dezvoltarii, primariile si asociatiile de locatari nu constientizeaza inca importanta acestor lucrari.
Abia acum, ca se apropie alegerile locale, multi primari au inceput sa deschida ochii, promitand ca vor face intr-o jumatate de an cat nu au facut in patru ani.
Capitala are… doua blocuri reabilitate
Cel mai elocvent exemplu in acest sens este Bucurestiul, unde pana in momentul de fata au fost expertizate tehnic si a fost facut auditul energetic pentru doar 37 de blocuri din sectorul 2, 11 cladiri din sectorul 4 si 4 blocuri din sectorul 3.
Efectiv, s-au facut lucrari de reabilitare termica pentru un bloc din sectorul 6 si un bloc din sectorul 2. Conform datelor Ministeru-lui Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), in anul care a trecut au fost finalizate proiectele tehnice pentru circa 400 de blocuri la nivelul intregii tari, in timp ce solicitarile pentru includerea in program au ajuns la aproape 3.000. Procesul efectiv merge inca in ritm de melc, motiv pentru care la rectificarile bugetare de anul trecut ministerul nu a cerut fonduri suplimentare pentru simplul motiv ca se stia ca acestea nu vor fi utilizate.
Aceasta indiferenta se datoreaza nu doar asociatiilor de locatari, cat mai ales autoritatilor lo-cale, care nu au facut nimic pentru constientizarea cetatenilor privind avantajele reabilitarii energetice. Pentru anul 2008, Ministerul Dezvoltarii isi propune totusi sa demareze lucrarile pentru blocurile la care au fost facute expertizele tehnice, fondurile alocate fiind de 25 milioane lei.
Dai un leu, dar face
Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte urmareste cresterea performantei energetice a cladirilor, reducerea facturilor la energia termica si implicit scaderea efortului valutar pentru importurile de materie prima, respectiv imbunatatirea aspectului estetic al cladirilor.
Trebuie precizat ca in acest program intra locuintele construite in perioada 1950-1990, indiferent de sistemul de incalzire al acestora (centralizat sau cu centrala proprie). Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind executarea lucrarilor pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit se asigura astfel: 34% din valoarea lucrarilor sunt alocatii de la bugetul de stat, 33% alocatii de la bugetele locale, iar 33% din fondul de reparatii al asociatiilor de locatari.
Participarea cu bani a primariilor poate fi si una dintre explicatiile incetinirii programului, in conditiile in care multe dintre acestea sunt nevoite sa subventioneze si o parte din factura agentului termic. Pentru ca un bloc de locuinte sa intre in procesul de reabilitare energetica, Asociatia de proprietari trebuie sa transmita coordonatorilor locali (primarii) solicitarea de includere in program prezentand fisa de identificare a cladirii si hotararea adoptata in adunarea generala cu acordul majoritatii proprietarilor privind reabilitarea.
Ulterior, Consiliul Local emite o hotarare de includere a blocului in programul anual si incheie o conventie cu asociatia de proprietari. Etapele urmatoare sunt: efectuarea auditului energetic al cladirii, elaborarea studiului de fezabilitate pe baza masurilor din auditul energetic, elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie, obtinerea autorizatiei de construire si, in final, executarea si receptia lucrarilor de reabilitare teh-nica.
Trebuie spus ca Ministerul Dezvoltarii s-a confruntat in aceasta perioada cu situatii in care, dupa ce a finantat auditul energetic, multe asociatii de proprietari s-au retras din program. Din aceasta cauza exista o propunere legislativa ca in astfel de situatii asociatiile respective sa fie obligate sa achite contravaloarea lucrarilor de audit.
