Razboiul extremistilor lui Marine Le Pen cu Angela Merkel s-a mutat in Romania. Razboiul politic purtat la nivel european intre sefa nationalistilor europeni, Marine Le Pen, si Cancelarul Germaniei Angela Merkel, figura proeminenta a popularilor europeni, se duce acum si pe teritoriul romanesc. Europarlamentarul roman Laurentiu Rebega, vicepresedinte al Grupului Europa Natiunilor si Libertatii condus de Marine Le Pen, a devenit vocea Grupului atacand-o pe Angela Merkel in Romania dupa ce aceasta a recunoscut public, potrivit lui Rebega, ca "gruparile islamiste s-au folosit de fluxul de migranti din Siria pentru a infiltra ilegal teroristi pe continentul european". Rebega, care este si sustinatorul Partidului Forta Nationala din Romania, partid lansat chiar de Marine Le Pen in aprilie 2016 la Sinaia, reaminteste "ca in vara anului trecut, cand tarile de pe 'ruta balcanica' erau deja depasite de situatie, doamna cancelar Merkel, tot intr-un discurs public, chema la deschiderea frontierelor pentru refugiati", scrieEVZ.
Ce castiga Basescu din fuziunea cu UNPR. Prin inghitirea UNPR, PMP devine partid parlamentar, castiga filiale in toate judetele si isi tripleaza numarul de primari, resurse ce il ajuta pe Traian Basescu sa revina in jocul politic si care ii sporesc sansele de a intra in Parlament. Liderul PMP Traian Basescu a reusit sa convinga UNPR, partid frecventat si de PSD si de PNL, sa se lase inghitit de PMP, un partid de doua ori mai mic. In urma fuziunii, UNPR va disparea, iar toata zestrea de parlamentari si primari se vor alinia in spatele lui Traian Basescu, care va fi ales presedinte unic al PMP, la Congresul de fuziune programat pentru saptamana viitoare. Chiar daca avea oferte de fuziune atat de la PSD cat si de la PNL, cele mai mari partide, Valeriu Steriu a batut palma cu Traian Basescu, liderul unui partid de 5%. Presedintele UNPR Valeriu Steriu va ocupa functia de presedinte executiv al PMP , alaturi de Eugen Tomac, anunaAdevarul.
De ce isi ingroapa PSD propriile motiuni. PSD a renuntat la motiunea de cenzura pe tema privatizarilor strategice. De la inceputul anului, PSD a folosit aceeasi reteta: amenintarea cu motiunea de cenzura, urmata de pasul inapoi. De fiecare data, liderul PSD, Liviu Dragnea, a incercat sa multumeasca propriul electorat si propria clientela politica, fara a lovi decisiv Guvernul Ciolos. In acest fel, social-democratii se declara in opozitie, dar nu au depus, inca, o motiune de cenzura cu toate ca Guvernul Ciolos s-a instalat la Palatul Victoria de opt luni de zile. Dragnea are nevoie de un adversar pe care sa il atace in campania pentru alegerile parlamentare, fara a-l debarca din functie. Cel mai recent episod s-a consemnat in aceste zile. Senatorul PSD Serban Nicolae a depus un proiect de lege prin care se interzice privatizarea obiectivelor strategice in urmatorii cinci ani de zile si se propune restiturea activelor privatizate fraudulos. Liviu Dragnea s-a declarat sustinator al acestui proiect, si, mai mult, a anuntat ca PSD vrea sa cheme parlamentarii din vacanta pentru a discuta o motiune de cenzura in contextul unor informatii despre planurile Executivului de "a privatiza cateva mine de sare", informeazaRomania Libera.
Ce surprize le pregateste Guvernul primarilor. Guvernul va unifica cele 18 legi care ghideaza administratia publica locala intrun singur document, intitulat "Codul Administrativ" al Romaniei, un proiect-umbrela menit sa elimine prevederile contradictorii si sa simplifice legislatia stufoasa. EVZ a intrat in posesia variantei de ultima ora pe care Guvernul vrea sa o lanseze in toamna. Documentul a fost elaborat in colaborare cu reprezentantii alesilor locali. Una dintre schimbarile majore se refera la salarizarea primarilor. In acest moment, primarii si viceprimarii, impreuna cu presedintii si vicepresedintii de Consilii Judetene primesc in loc de salariu o indemnizatie, cu interdictia expresa de a incasa orice alte sporuri. Codul Administrativ, in varianta aflata in lucru, schimba din temelii acest lucru. Astfel, primarii vor primi in ziua de salariu, pe langa indemnizatie, un spor de vechime in munca, precum si alte sporuri daca sunt implicati in proiecte europene. Peste 6.500 de alesi locali ar putea beneficia de aceste prevederi, scrieEVZ.
Trei sferturi dintre primariile comunelor din Romania sunt in faliment tehnic. Potrivit analizei efectuate de Expert Forum, 17 comune din Romania au cheltuieli salariale de patru ori mai mari decat veniturile proprii, 574 de comune au cheltuieli intre de doua si trei ori peste veniturile proprii, iar 1.527 de comune au cheltuieli pana la de doua ori peste veniturile proprii, ceea ce inseamna ca trei sferturi dintre comune nu-si acopera salariile din resursele proprii. In acelasi timp, doar 260 de comune au profit, adica isi acopera cheltuielile cu salariile. "Trei sferturi dintre comunele din Romania sunt practic in faliment tehnic, depind de banii de la bugetul central. Primarii sunt siliti sa mearga cu basca in mana sa aduca fonduri in localitate. Acesta este un buget de tip bazar", a declarat, miercuri, Sorin Ionita, specialist in reforma administratiei publice, dezvoltare si politici locale. Potrivit datelor centralizate in perioada 2004 - 2011, autorii studiului au dorit sa vada daca a existat clientelism politic la nivel local privind alocarile bugetare, anuntaAdevarul.
