Omul de legatura dintre Marga si Putin este colonel GRU. Ministrul roman de Externe se lauda cu prietenia unui colonel GRU din anturajul lui Putin, coleg de facultate cu Carlos "Sacalul". "Exista foarte multe idei preconcepute in Rusia fata de noi, si invers. Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filippov, care imi spunea ca Romania vrea sa cucereasca teritorii. Si i-am aratat cat de gresita e aceasta perceptie. Aceasta idee nu exista, indiferent cine e la guvernare!" Declaratia uluitoate, prin care noul ministru de Externe punea cruce Basarabiei, in chiar ziua inscaunarii lui Putin la Kremlin a produs uluire si neliniste. Era bomboana pe coliva unui discurs in care Marga pledase pentru schimbarea politicii externe a Romaniei si orientarea ei spre Rusia si China. La nici o saptamana, bomba vine tot de la Rasarit. Prestigiosul jurnalist Petru Bogatu, comentand materialele din "Evenimentul zilei", dezvaluie cine este misteriosul prieten comun al lui Marga si Putin, scrie EVZ.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

Mircea Dinescu: Am ajuns sa fiu incompatibil pentru ca am crescut capre in timp ce citeam dosarele Securitatii. Inalta Curte de Casatie si Justitie a Justitie(ICCJ) a decis, vineri, ca Mircea Dinescu, fost membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii(CNSAS), nu va mai avea voie sa ocupe o demnitate publica pe o perioada de trei ani. Contactat de reporterii "Adevarul", Mircea Dinescu a explicat atat motivul pentru care considera ca Justitia a dat acest verdict, precum si principiul filosofic care sta la baza conceptului de "incompatibilitate". "Mi se pare destul de ciudata decizia Inaltei Curti, avat in vedere ca eu am castigat acest proces acum 3 ani, cand am reusit sa demonstrez ca nu eram administrator la firma mea de capre. Eu am cedat responsabilitatile firmei mele de crescut capre unui inginer. Boul care a anuntat ca eu sunt incompatibil insa, ar fi trebuit sa stie ca eu nu mai sunt membru al CNSAS", a explicat Dinescu, anunta Adevarul.

Contract de 19 milioane de euro. Anchetati pentru coruptie in Spania castiga licitatii in Romania! O companie implicata intr-o ancheta de coruptie in Spania este suspectata ca a castigat un contract public cu Compania de Apa Brasov folosind documente falsificate. O societate germana acuza coruptia din Romania in licitatiile pentru lucrarile publice din fonduri europene. Compania de Apa Brasov, societate ai carei principali actionari sunt Consiliul Judetean si Consiliul Local Brasov, a organizat in toamna anului trecut o licitatie pentru construirea unor colectoare de apa uzata si statii de epurare in Ghimbav, Feldioara si Codlea, precum si pentru o aductiune noua de apa in zona Stupini Feldioara. Bugetul pus la dispozitie pentru acest proiect depasea 21 de milioane de euro, iar banii proveneau din fonduri europene. La licitatie s-au inscris cateva firme romanesti, dar si doua internationale: consortiul spaniol Peyber Hispanica si societatea germana Ludwig Pfeiffer. Criteriul final de atribuire a contractului a fost "pretul cel mai scazut". Totusi, desi compania spaniola a iesit abia pe locul patru, a fost desemnata castigatoare. Situatia a fost posibila deoarece firmele de pe primele trei locuri au fost descalificate de comisia de evaluare brasoveana pe motiv ca nu au respectat caietul de sarcini si au dosarele incomplete, informeaza Romania Libera.

Traian si turnirul ofenselor. Reactia publicului larg la statuia lui Traian din fata Muzeului de Istorie din Bucuresti pune in evidenta un conservatorism incapatanat care se opune oricarei tentative de innoire urbanistica. Statuia imparatului Traian pare sa aiba soarta Coloanei lui Brancusi. In doar cateva zile monumentul plasat pe treptele Muzeului de Istorie de pe Calea Victoriei din Bucuresti a provocat cele mai neprielnice comentarii si caracterizarile cele mai ofensatoare. Exista deja un folclor on line prolific care se intrece intr-un turnir al ofenselor. Intre spiritul public si opera de arta pare sa dainuie, la fel ca in epoca lui Brancusi, un decalaj greu de acoperit. Se pare ca publicul larg, desi ne aflam deja la inceputul secolului XXI, nu a reusit inca sa asimileze conceptul artei moderne. Desi modernitatea ea insasi tine de trecut, unul mai apropiat parca de Renastere decat de "instalatiile" contemporane, publicul romanesc traieste arta in termenii unui mimetism naiv, scrie Deutsche Welle.

Stefan Vlaston, profesor, presedintele EDU-CER: "Un hohot de ras se va ridica peste tara". Profesorul Stefan Vlaston, cel care conduce una din cel mai puternice asociatii preocupate de calitatea invatamantului romanesc, EDU-CER, explica implicatiile scandalului in care este implicat ministrul Educatiei, Ioan Mang, si spune ce crede ca ar trebui sa faca premierul Victor Ponta in acest caz. EVZ: A fost sau nu un plagiat? Stefan Vlaston: Este evident un plagiat. Exista confirmarile autorilor japonez, taiwanez si israelian, dupa articolele carora s-a operat plagiatul. Apararea ministrului Mang, ca nu este vorba de articolele domniei sale, chiar daca poarta numele sau, a cazut cand s-a descoperit un volum de articole, pe suport de hartie, tiparit la Craiova in 2003, cu ocazia conferintei la care a fost prezentat si articolul dlui ministru Mang, copiat integral dupa acela al cercetatorului japonez, o somitate in materie. Integral in EVZ.

Gheorghe Marinescu: regizorul in halat alb. Aceasta este povestea singurului roman laudat de catre Auguste Lumiere. A primului regizor roman. A celui considerat astazi "parintele neurologiei din Romania". E ceva straniu in aceste imagini. Ceva desprins parca dintr-un film dadaist sau suprarealist, un fel de exercitiu construit la limita absurdului. Pana la urma cum ar putea fi catalogata insiruirea unor secvente in care un domn, imbracat intr-o pijama de culoare deschisa, merge de la un capat la celalalt al cadrului de filmare? Sau niste batrani, dezbracati complet, care se tarasc de la stanga spre dreapta, primul ajutandu-se de un baston, in timp ce ceilalti se straduiesc cu dificultate sa-l urmeze? In fine, ce sens ar avea sa prezinti intr-un film o femeie care se deplaseaza cu aceeasi greutate ca si predecesorii, tinandu-si piciorul stang departat de corp, de parca ar exersa pasa cu latul intr-un meci de fotbal? Toate aceste imagini fac parte dintr-o trilogie cinematografica, realizata in perioada 1898-1901. Orasul era Bucuresti, iar decorul, ce semana mai degraba cu o curte tipica a unei gospodarii din cel mai indepartat ungher al Romaniei, era actualul Spital "Sfantul Pantelimon" din Capitala, informeaza Adevarul.

Cum au stabilit expertii Ministerului Justitiei ca Rodica Stanoiu este autoarea notelor informative trimise de "Sanda" fostei Securitati. Expertii Ministerului Justitiei sustin intr-o expertiza recenta ca Rodica Stanoiu a scris note informative pentru fosta Securitate sub pseudonimul Sanda. Concluziile expertilor grafologi se regasesc la dosarul in care fostul ministru al Justitiei a contestat decizia de colaborare cu Securitatea a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii din 2006, potrivit HotNews.ro. Expertii MJ arata in expertiza depusa la dosar in februarie 2012 ca notele informative comparate cu inscrisurile fostului ministru al Justitiei din perioada 1963 -2006 au fost realizate de una si aceeasi persoana: Rodica Stanoiu. Fostul ministru al Justitiei se judeca la Curtea de Apel Oradea cu CNSAS pe decizia de colaborare cu fosta Securitate. In 2006, CNSAS a emis o decizie de colaborare cu Securitatea pentru Rodica Stanoiu. Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei in cabinetul Nastase, intre anii 2000 si 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", incepand cu anul 1983 pana in anul 1987. CNSAS noteaza ca, in data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "in scopul exploatarii informative a lui Stanoiu Mihaela Rodica", care, intre 1983 si 1985, ar fi furnizat informatii semnate cu numele "Sanda", iar intre 1986 si 1987 ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta", "fiind in legatura cu locotenent colonel Oprisor Onitiu si locotenent colonel Marian Ureche", de la serviciul 160, al carui profil era "problema justitiei". In 2007, Rodica Stanoiu a contestat decizia CNSAS, scrie Romania Libera.