Expert american: Romania sa se impace cu Rusia dupa modelul Poloniei. Scutul antiracheta nu este doar un simbol, America nu isi permite asa ceva. Romania ar trebui sa urmeze modelul reconcilierii ruso-poloneze din ultimii ani pentru a crea un mediu bilateral favorabil care sa serveasca si solutionarii divergentelor dintre Republica Moldova si Transnistria, a recomandat Matthew Rojansky, director adjunct al programului Rusia si Eurasia din cadrul Fundatiei Carnegie, intr-o dezbatere organizata astazi de ambasada americana. "Daca Romania si Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova si Transnistria si atingerea unui compromis durabil", a subliniat analistul american. El a mai aratat ca la nivel oficial Rusia a sustinut consecvent integritatea teritoriala a Republicii Moldova, insa in Transnistria exista si interesele oligarhilor rusi apropiati de regimul presedintelui Vladimir Putin, acestia fiind interesati sa isi pastreze o zona necontrolata in care sa isi plaseze si sa isi ruleze nestingherit banii, scrieEVZ.
Cum vrea sa iasa Gigi Becali din inchisoare: avocatii lui s-au gandit la un motiv pentru care sa ceara gratierea latifundiarului. Finantatorul Stelei e de patru zile dupa gratii, iar in aceasta perioada, echipa lui de avocati a muncit de zor. Obiectivul: clientul lor sa iasa cat mai repede din inchisoare. Pe langa o cerere trimisa la CEDO, avocatii lui Gigi Becali iau in calcul sa ceara si gratierea acestuia la presedintele Traian Basescu. Numai ca aici apar doua probleme. In primul rand, nu toti apropiatii lui Gigi sunt de acord cu acest demers. "Ce e aia gratierea? Gigi sa fie demn! Sa nu ceara clementa din orice parte. Cel putin eu nu sunt de acord cu gratierea. Daca imi dau si 20 de ani, nu cer doua zile de clementa. Daca justitia a crezut ca am gresit, platesc si cu asta basta. Gigi sa aiba liniste acolo, sa-si adune gandurile", a spus Ioan Becali, anuntaAdevarul.
Inchisorile secrete ale CIA la Bucuresti, consemnate in raportul Amnesty International. Suspiciunile privind existenta unei inchisori secrete a CIA la Bucuresti sunt consemnate in raportul anual al organizatiei Amnesty International (AI) privind drepturile omului in lume, lansat joi, potrivit Mediafax. Sectiunea dedicata Romaniei in acest raport se incheie cu un capitol privind antiterorismului si securitatea. n septembrie, Parlamentul European lansa un apel catre tarile suspectate de a fi gazduit inchisori CIA pe teritoriul lor sa se supuna obligatiei legale de a face o ancheta independenta, impartiala, minutioasa si eficienta in ceea ce priveste implicarea lor in programele de extradare si de detentie secreta, aminteste Amnesty International. Apelul a fost lansat in urma identificarii, la Bucuresti, de catre fosti oficiali americani, a unei inchisori secrete si a unor zboruri de extradare intre Romania si Polonia si Lituania, suspectate la randul lor de gazduirea unor unitati de detentie secrete ale CIA, mai spune organizatia, informeazaRomania Libera.
Cum impart gazele de sist Europa in doua - Ce s-a decis la Bruxelles si ce miza are Romania. Dupa semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, in Consiliul European, privind acceptarea gazelor de sist ca sursa de energie neconventionala pe care tarile care doresc o pot explora si exploata, Guvernul se gandeste deja la acordarea licentelor. Anuntul a fost facut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita, a doua zi dupa Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul ca UE "permite tarilor membre ale UE sa-si adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile si exploatarile". Mutarea este una rapida, avand in vedere ca, pana in luna martie, Ponta s-a aratat mai degraba reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul ca Romania ar astepta rezultatele studiilor europene de impact. In urma cu doua luni, premierul s-a repozitionat insa. "E un obiectiv strategic al Romaniei sa nu mai depindem de gazele din Rusia", a spus Ponta si miercuri la Bruxelles, vorbind de "capacitatea Romaniei din productia interna, din rezultatele din offshore, din Marea Neagra, din gaz de sist, care sa acopere tot consumul Romaniei, sa ne ajute sa exportam si in Moldova", ca de "un interes strategic" care "nu e indreptat impotriva" Rusiei, scrieGandul.
DW: Stiinta ca alibi pentru politica. Un studiu sociologic realizat pentru ministerul condus de Liviu Dragnea, in scopul regionalizarii, argumenteaza impotriva zonelor omogene din punct de vedere religios. Potrivit informatiilor date publicitatii, elaborarea proiectului de regionalizare avanseaza greu, desi s-au sistematizat totusi mai multe informatii relevante in cadrul unui grup de experti care lucreaza sub coordonarea profesorului Dumitru Sandu. E cu putinta o baza stiintifica pentru regionalizare, sau stiinta este doar un alibi pentru o solutie politica dinainte stabilita? Aceasta este o intrebare cat se poate de serioasa. Autorii studiului sunt cat se poate de increzatori in valabilitatea stiintifica a datelor pe care le-au adunat, dar ei au semnalat faptul ca delimitarea regiunilor dupa criterii obiectiv stiintifice nu poate asigura automat succesul. Integral inDeutsche Welle.
Ce nume ar putea avea viitoarele regiuni: Istoricii Dinu Giurescu si Mihai Retegan si sociologul Vasile Dancu. Consiliul academic de pe langa Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei, CONREG, a propus deja schimbarea denumirii actualelor regiuni de dezvoltare, care urmeaza sa primeasca personalitate juridica peste judete, odata cu reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei. Scoase de o saptamana in dezbatere publica, numele viitoarelor regiuni au primit deja contestatii. Cursdeguvernare.ro a intrebat importanti specialisti romani din domeniile istoriei si sociologiei ce denumiri ar da ei viitoarelor regiuni ale tarii. Dintre istorici, ne-au raspuns academicianul Dinu Giurescu si profesorul universitar Mihai Retegan, alaturi de profesorul universitar Vasile Dancu, sociolog. onsiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) - grupul academic de pe langa Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice - a propus alte denumiri pentru actualele 8 regiuni de dezvoltare, informeazaCursdeguvernare.ro.
Tu stii de unde vine numele cartierului tau? Povestea boierilor ieseni ucisi care inroseau apa Bahluiului si cea a razesilor barladeni din Cotu Negru. In secolele trecute, orasele Romaniei erau impartite in mahalale, apoi au luat denumirea de cartiere. Fiecare cartier ascunde povesti, care se invart in jurul unor legende, demne de ecranizari la Hollywood. Adevarul.ro va prezinta originiile celor mai importante cartiere din Romania si intamplarile care s-au petrecut si au marcat teritoriul a ceea ce astazi numim "cartier". Legendele din spatele denumirii cartierului iesean Podu Ros: de la bordelurile cu perdele rosii, la apa inrosita de sangele boierilor executati Daca majoritatea cartierelor din Iasi au luat numele unor combinate amplasate in mijlocul lor sau pur si simplu ale unor personalitati, etimologia cartierului Podu Ros a starnit de-a lungul vremii mai multe controverse, scrieAdevarul.
Strainii cumpara padurile din Romania. Un hectar costa de 10 ori mai putin ca in Austria. nvestitorii de peste hotare sunt interesati atat de mult de padurile romanesti, incat si-au infiintat chiar si o asociatie. In ultimii ani, investitori austrieci, germani si finlandezi au investit sute de milioane de euro in achizitia de suprafete impadurite de aici. Interesul strainilor este strans legat de pretul cu care se vand padurile. Daca in Austria, spre exemplu, un hectar de padure se vinde, in medie, cu 10.000 de euro, in Romania costa de zece ori mai putin, respectiv 1.000 de euro, potrivit Digi 24. Un fond de investitii german, de exemplu, a cheltuit peste 30 de milioane de euro pentru a achizitiona mai mult de 10.000 de hectare de padure. Un alt fond, austriac, care opereaza mai multe firme de prelucrare a lemnului a achizitionat, in paralel, mai mult de 11.000 de hectare. Cel mai bun exemplu il reprezinta, insa, universitatea americana Harvard, care detine, in zona Vrancea, peste 35.000 de hectare de padure. Conform legislatiei in vigoare, atat terenurile agricole cat si padurile nu pot fi achizitionate direct de catre investitorii straini, ci prin intermediul unor firme romanesti, anuntaRomania Libera.
