Reportaj acasa la rudele lui Sorin Grindeanu, in Oltenia. Unchiul premierului desemnat: "E un baiat finut, mai retras. Era in carti de prima data". Familia prim-ministrului desemnat, Sorin Grindeanu, are origini in Gorj. Tatal acestuia s-a nascut in satul Pocruia, din localitatea Tismana, o zona pitoreasca, asezata la poalele Muntilor Valcan, imprejmuit de Dealul Pocruiei. In acest loc traiesc o mare parte dintre rudele lui Sorin Grindeanu: unchi, matusi, verisori si nepoti. Rudele si vecinii din Pocruia nu prea l-au vazut pe Sorin Grindeanu prin satul lor, unde isi are radacinile. Ultima data a fost in urma cu 20 de ani, la nunta unui verisor, fiica Mariei Procopie, matusa sa si cea mai in varsta dintre cei cinci frati si surori care mai sunt in viata. De la rudele prim-ministrului desemnat reporterii "Adevarul" au aflat ca bunicul lui a lucrat la intretinerea caii ferate forestiere pe care circula mocanita, iar bunica a fost casnica, ocupandu-se de cresterea celor sase copii si de treburile gospodaresti. Viata nu a fost usoara, pentru ca toata familia traia dintr-un singur salariu si din roadele muncii campului. Chiar in locul unde s-a nascut tatal prim-ministrului desemnat, undeva pe Dealul Pocruiei, la iesire din sat, jurnalistii l-au intalnit pe Vasile Grindeanu, unchiul lui Sorin Grindeanu. Acesta a relatat pe scurt viata fratelui sau: "Tatal dansului este fratele meu si s-a nascut in Pocruia, dar fiul sau, primul ministru desemnat, s-a nascut in Caransabes. Iar tatal lui, adica fratele meu, s-a nascut aici unde traiesc eu acum. Tatal lui Sorin continuat, apoi, liceul la Baia de Arama si pe urma a dat la facultate la Matematica, la Timisoara. Apoi a luat post de profesor la Liceul pedagogic din Caransebes. Sorin l-a urmat pe tatal lui si a fost tot la facultatea de matematica de la Universitatea de Vest din Timisoara. (...) El cat a fost mic a stat mai mult la bunicii din partea mamei, adica in Borlovenii Vechi, in Caras Severin. Acolo si-a petrecut copilaria"
"Performantele" premierului desemnat Sorin Grindeanu: In perioada cat a fost ministru al Comunicatiilor, institutia a pierdut milioane de euro. Cat a fost deputat, a vorbit in plenul Parlamentul 75 de secunde. Mai multe abateri ale Ministerului Comunicatiilor au produs prejudicii de peste 3.500.000 de euro in anul 2015, cand ministerul a fost condus de Sorin Grindeanu, reiese dintr-un raport al Curtii de Conturi. Sorin Grindeanu a fost propus de PSD pentru a deveni premier, si, dupa ce va primi votul de investitura, va gestiona bugetul intregii Romanii. Insa, exista semne de intrebare legate de modul in care Sorin Grindeanu a gestionat bugetul Ministerului Comunicatiilor, pe care l-a condus intre decembrie 2014 si noiembrie 2015. Astfel, raportul Curtii de Conturi pe anul 2015 mentioneaza mai multe abateri in cadrul Ministerul Comunicatiilor, care au produs prejudicii in valoare de 16.500.000 de lei, adica peste 3.500.000 de euro. De mentionat ca intreg bugetul Ministerului Comunicatiilor a fost, in 2015, de aproape 500 de milioane de lei. Este adevarat ca unele din proiectele incluse in raportul Curtii de Conturi au fost demarate inaintea venirii lui Sorin Grindeanu in fruntea ministerului, dar acestuia ii revine responsabilitatea continuarii acestora. Unul dintre proiectele mentionate in raportul Curtii de Conturi pe anul 2015, este "eAcademie pentru functionarii publici". Acesta a beneficiat de resurse financiare alocate de la bugetul de stat in suma de 5.900.000 de lei, fara ca acest proiect sa fie utilizat in scopul in care a fost aprobat si fara a beneficia, ulterior, de finantarea nerambursabila, anunta Romania Libera.
Dacian Ciolos a intors spatele Rosiei Montane. Rosia Montana nu va fi parte din patrimoniul UNESCO decat daca decide PSD-ul ca vrea asta. Au trecut 3 ani de la inceputul celor mai mari proteste de strada din 1990 pana astazi cele impotriva exploatarii miniere cu cianura de la Rosia Montana. Afacerea a picat si s-au facut pasi importanti spre inscrierea zonei in Patrimoniul UNESCO. Doar ca, dupa ce a sustinut public acest demers de cind a fost numit prim-ministru, Dacian Ciolos s-a razgandit in ultimul moment si nu a semnat dosarul. Ministrul culturii, Corina Suteu, sub coordonarea careia a fost intocmit dosarul de inscriere UNESCO, a aratat ca e ingrijorata pentru viitorul acestui dosar: "sansele scad major ca acest lucru sa se mai intample in urmatoarea guvernare. Consider ca asumarea dosarului Rosia Montana in UNESCO este o responsabilitate pe care o avem fata de comunitatea locala, fata de asteptarile societatii civile, fata de comunitatea stiintifica nationala si internationala care s-a implicat in realizarea acestui demers." Ingrijorati au fost si activistii de mediu care au iesit in strada multe duminici, pentru ca Rosia Montana sa nu ramana doar numele unei exploatari miniere pe harta Romaniei. Asa ca miercuri s-au asigurat ca premierul are cu ce sa semneze dosarul si au mers in fata Guvernului cu cateva sute de pixuri. Degeaba. In sedinta de ieri a Guvernului, Dacian Ciolos nu a semnat dosarul si astfel ramane ca urmatorul Guvern sa continue acest demers. Purtatorul de cuvint Liviu Iolu a invocat faptul ca ar fi fost nevoie de avizul tuturor ministerelor, aviz care a lipsit din cauza faptului ca Romania este in litigiu cu Gabriel Resources la Curtea de Arbitraj, scrie Vice.
O absenta cu talc neclar. Asa cum aratam si cu alta ocazie, puterea reala nu sta doar in controlul mecanismelor statului, ci si in pretuirea reala de care te bucuri in societate.Nu putem incheia ￢cronica￢ acestui an fara a consemna stangacia neverosimila cu care presedintele Klaus Iohannis si-a exercitat, pentru prima data de la alegerea sa, cea mai importanta prerogativa: desemnarea unui prim-ministru. Absenta sa, care parea la inceput o retragere calculata din febrilitatea nevrotica a vietii politice si mediatice, a devenit, in mod cert, o neadecvare. Cu siguranta ca presedintele nu trebuie sa intervina, seara de seara, in emisiunile politice de la televiziune si nici nu e necesar sa fie ubicuu si atotstiutor, dar trebuie sa fie acolo unde prezenta sa este indispensabila. Presedintele era obligat, prin chiar misiunea sa constitutionala, sa initieze consultari cu partidele politice, sa fie o prezenta activa in desemnarea unui prim-ministru si, de buna seama, se cuvenea sa anunte personal deciziile sale si sa le explice ratiunea, scrie Deutsche Welle.
Secretele din Palatul Victoria. Detalii despre tabieturile lui Petre Roman, Victor Ciorbea, Adrian Nastase si Calin Popescu Tariceanu. Construita intre anii 1937 - 1944, cladirea in care muncesc premierii Romaniei post-revolutionare a fost, de-a lungul timpului, scena unor evenimente care au intrat in istorie. "A fost ca o cetate sub asediu. De multe ori mergeam in biroul vice-premierului sa vad cati manifestanti sunt in Piata, de la mine din birou nu vedeam", spunea Emil Boc, despre protestele din perioada crizei economice. Palatul Victoria are o suprafata de 26.000 de metri patrati, iar in subsolurile cladirii sunt pastrate, sub lacat, atat arhiva diplomatica din anii '40, cat si toate documentele Executivului. La primul etaj se afla salile de receptie, dar si actuala sala de sedinte a Guvernului. Cea mai mare incapere este Sala Transilvania, are 71 de metri lungime si 10 meri latime. Este locul in care au loc toate ceremoniile oficiale. Potrivit celor care cunosc bine cladirea din Piata Victoriei, instalatia de aer conditionat functioneaza din 1944 . Aerul este racit intr-un put adanc de 200 de metri, aflat la subsol, iar apoi este suflat cu putere printr-un sistem de ventilatoare care aduce aerul rece pe tot etajul unu din sediul Guvernului, relateaza Evz.
Ce secrete de stat au gasit procurorii DNA acasa la complicele lui Sebastian Ghita. Comisarul-sef Constantin Ispas, fost sef al Directiei Generale Annticoruptie (DGA) Prahova si fost sef al Serviciului de Infomatie si Protectie Interna (SIPI) Prahova, avea acasa zeci de documente clasificate "Secret". Ele priveau operatiuni informative si rapoarte oficiale. Pe 18 august 2015, procurorii DNA au gasit in doua imobile din satul Bratesti, comuna Brazi (Prahova) - detinute de comisarul -sef Constantin Ispas, seful Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova - dar si la biroul acestuia, 13 documente ce contineau informatii secret de stat. Acesta le detinea, fara drept, in afara atributiilor sale de serviciu. Cu aceeasi ocazie, procurorii au descoperit ca 29 inscrisuri care contineau informatii ￢Secret de stat￢ de natura a afecta activitatea unor persoane juridice, ar fi fost sustrase in mod repetat de Ispas in perioada 1 decembrie 2004 -18 septembrie 2012, in calitate de ofiter de politie, in exercitarea atributiilor de serviciu. Detaliile apar in rechizitorul procurorilor DNA, prin care Ispas a fost trimis in judecata, pe 22 decembrie 2016, pentru trafic de influenta (2 fapte), luare de mita, cercetare abuziva in forma continuata, divulgarea informatiilor secrete de stat si sustragerea sau distrugerea de inscrisuri in forma continu, anunta Adevarul.
