Subiectele Zilei: Cardurile romanilor, scoase la vanzare pe "dark web", de Black Friday. Unele au costat 1 dolar; De ce nu va intra Moldova in Uniunea Europeana in urmatorii 20 de ani; Povestea hotilor romani care spargeau bancomatele si seifurile cu exploziv plastic C4 si TNT

de M.I.     HotNews.ro
Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, 2:50 Revista Presei | Subiectele Zilei

Subiectele Zilei
Foto: Colaj foto
Cardurile romanilor, scoase la vanzare pe "dark web", de Black Friday. Unele au costat 1 dolar. De Black Friday, sute de mii de carduri bancare ale romanilor au fost scoase la licitatie pe dark web de hackeri. Specialistii in securitate cibernetica spun ca este prima data cand cardurile ajung sa fie tranzactionate pe piata neagra, dupa ce au fost furate. Pana acum, hackerii nu au fost interesati de conturile romanilor pentru ca nu erau multi bani in ele. Pe internetul ascuns, numit "dark web", au aparut la vanzare date de pe cardurile detinute de sute de mii de romani: unele costa doar 1 dolar, in vreme ce altele ajung si la 500 de dolari, pentru un singur card. Specialistii in securitate cibernetica pot doar estima cate astfel de carduri au ajuns sa fie scoase la vanzare pe internetul ascuns: si asta pentru ca aici exista sute de platforme online, dedicate celor care vand sau cumpara astfel de date. Ele ajung aici dupa ce infractorii cibernetici au cules datele bancare prin frauda, relateaza Stirile ProTV.  

De ce nu va intra Moldova in Uniunea Europeana in urmatorii 20 de ani. Poate dupa ce-si primeste statutul de candidat si dupa un deceniu de negocieri, sora noastra de peste Prut ar avea sanse sa adere la UE prin 2040. La intrebarea daca Republica Moldova are vreo sansa sa intre in Uniunea Europeana intr-un viitor apropiat raspunsul este un ferm nu. Prima explicatie e foarte simpla: Uniunea Europeana nu poate primi o tara cu frontiere neclare si care are trupe straine pe teritoriul sau (fortele rusesti din Transnistria, in cazul Moldovei). Singurul alt caz care putea constitui un precedent este Cipru, primit in UE in 2004, in pachetul de zece tari de atunci, dintre care opt est-europene. E ceea ce a fost numit atunci un Big Bang politic, dar e limpede azi ca acel Big Bang din 2004 a fost o greseala. Majoritatea acelor tari nu erau pregatite politic, economic, social si cultural sa intre in UE, o vezi din derivele actuale ale Poloniei si Ungariei. Apoi, Moldova are mari probleme cu Rusia, care ocupa Transnistria. O tara nu poate fi candidata oficial la aderarea la UE, cata vreme are asemenea probleme teritoriale. Cazurile recente au fost foarte educative. Croatia, de exemplu, si-a vazut negocierile blocate multa vreme, pentru ca Slovenia, membru al UE, avea o problema de frontiera maritima cu Croatia, noteaza VICE.  

Povestea hotilor romani care spargeau bancomatele si seifurile cu exploziv plastic C4 si TNT. Patru tineri au fost retinuti ieri de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Structura Centrala pentru acuzatiile deconstituire a unui grup infractional organizat, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, contrabanda calificata. Acestia ar fi folosit in timpul spargerilor exploziv plastic C4 sau TNT pentru a sparge seifurile. Este vorba de Iulian Vasilescu (Duta), Bogdan Hurbea, Ionut Bujor, care sunt arestati intr-un alt dosar si Marian Irinel Leonte. Procurorii DIICOT sustin ca liderul gruparii este Iulian Vasilescu, cunoscut ca "Mosu". Acesta ar fi constituit in cursul anului 2017 un grup infractional in vederea comiterii de infractiuni din sfera celor contra patrimoniului. Era vorba de infractiuni de furt calificat avand ca mod de operare spargerea/distrugerea echipamentelor tip bancomate sau de stocare/depozitare masa monetara (seif) ce se gasesc de regula in dotarea societatilor ce organizeaza jocuri de noroc (de genul caselor de pariuri). Anchetatorii au explicat ca Vasilescu ar fi recrutat mai multi tineri, pe care sa-i invete "meserie". Pentru acest lucru el a inchiriat un apartament in Sectorul 4 al Capitalei. Gruparea ar fi vizat sa dea loviturile in strainatate, in tari din Uniunea Europeana, iar Vasilescu ar fi demarat o activitate de obtinere si aucmulare de materii explozive si detonatoare. Potrivit marturiilor din dosar, acestia ar fi dat spargeri in Grecia si Spania. Unul dintre hoti a declarat in fata procurorilor DIICOT ca au ascuns pe teritoriul aproximativ 1 kilogram de explozibil pe care l-au ingropat, anunta Adevarul

Carne traficata in depozitele supravegheate de autoritati.
4 milioane de tone de carne au disparut din evidentele autoritatilor dupa un control la complexul Antrefrig din Capitala. Cantitatea a fost raportata pentru o singura companie, desi era de trei ori mai mare decat tot comertul extern cu carne al Romaniei in 2015 si 2016. Intrebati la directie!", ne spune apasat, la telefon, Claudiu Pavelescu, medic veterinar in complexul Antrefrig, unul din marile centre alimentare ale Capitalei, de unde se aprovizioneaza inclusiv magazine si resturante bucurestene. Pavelescu este unul dintre cei doi medici angajati de Directia Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bucuresti ca sa verifice marfa comerciantilor din complexul alimentar si sa-i protejeze astfel pe consumatori. Sub supravegherea medicilor, aici au functionat companii care vindeau carne fara sa aiba autorizatie. Operatiunile au avut loc in complexul Antrefrig - un labirint de containere frigorifice intins pe trei hectare, in zona Baicului- Pantelimon. O arata un raport confidential al institutiei centrale - Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara (ANSVSA), careia i se subordoneaza directia bucuresteana. Inspectorii ANSVSA au controlat complexul, la finalul anului trecut, si au descoperit nereguli care pun in pericol siguranta consumatorilor. Raportul final a fost trimis procurorilor antimafia, dar ancheta n-a fost finalizata. Cele mai multe spatii comerciale din complexul Antrefrig sunt ale afaceristului iranian Jafar Kabiri, care fie le foloseste ca sa faca comert prin propriile companii, fie le inchiriaza altora, anunta Rise Project.  

DW: Omul vechi si Romania modificarii legilor justitiei. Cine e capcaunul care tocmai se infrupta din sangele si carnea democratiei romanesti? In contra cui ar trebui sa protesteze cetatenii, carora li se fura, in parlament, statul de drept? E duelul omului nou cu cel vechi. Daca democratia romaneasca e pe butuci, modificarea legilor justitiei urmand, prin anularea independentei judecatorilor, s-o puna la murat spre a o inlocui cu o dictatura parlamentara, un rol cheie in acest proces incununat de inventia "statului paralel" ii revine omului "nou". Iata fiinta, pentru multi fabuloasa, in fapt cat se poate de reala, care devora in prezent democratia romaneasca sub ochii, in mare masura impasibili, ai responsabililor occidentali. E omul nou. Care nu e in elementul sau doar in est. Se lafaie, gratie lasitatii si indiferentei multora si a unei educatii deficitare, chiar si in marginea politica a meritocratiilor construite in vest pe ruinele nazismului sau fascismului. Ascensiunea sefului PSD, un nas de provincie, din pozitia de satrap de Tel Drum si Teleorman in lider national aparent inamovibil, desi infractor, al unei democraturi de tip asiatic-sudamerican tine, in mare masura, de istoria de succes, in est, a acestui tip de om totalitar, scrie Deutsche Welle.  

DW: Este Justitia atat de labila?
Dezbaterile parlamentare privind legile justitiei continua, prilejuind dispute dintre cele mai acerbe, care anunta de pe acum noi tulburari politice. O polemica virulenta a fost prilejuita de amedamentul potrivit caruia presedintele nu poate refuza propunerea CSM privind conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Legea in vigoare ingaduie presedintelui sa refuze propunerea cu conditia sa-si motiveze decizia. Este cu siguranta un subiect delicat. In cazul procurorilor, lucrurile sunt mai simple. Acestia, desi sunt asimilati magistratilor, sunt legati de puterea executiva prin situare si mai ales prin activitatea lor. E adevarat ca institutiile romanesti au urmat mai curand modelul francez si nu pe cel anglo-saxon, acolo unde rolul procurorilor de "avocat al statului" este mai bine definit, dar practic procurorul (si mai ales procurorul anticoruptie de la DNA) apara statul de prejudiciile provocate de o persoana sau o entitate privata. Iata un motiv suficient pentru ca presedintele (unul dintre capii puterii executive) sa-i numeasca pe procurorii anticoruptie si nu altcineva. In treacat fie spus, tocmai procurorul anticoruptie ar fi cel mai putin indreptatit sa pretinda consolidarea statutului sau de magistrat, el fiind cel mai apropiat prin rolul sau special de puterea executiva. In ce priveste conducerea Inaltei Curti nu este insa la fel de evident de ce ar fi bine sa fie numita de presedinte, relateaza Deutsche Welle.




















3644 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Chiar . . . . (Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, 11:43)

    Vali Cel Batran [utilizator]

    . . . patru milioane de tone? Nu ati scris cumva gresit? Este o cantitate colosala, peste 200 de Kg. pentru fiecare locuitor din acesta tara, de la cel cu tata-n gura pana la cel cu barba sura. Ori acest lucru este imposibil! Poate patru milioane de Kg! mai treaca mearga! Pentru patru milioane de tone ti-ar trebui 400.000(patru sute de mii) de containere a 10 tone fiecare. E ceva de neimaginat, chiar si pentru cele trei ha. ale complexului Antefrig.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version