Nici unul dintre politicienii care au strabatut zonele inundate n-au parut sa observe ca au fost case care au ajuns sa fie reconstruite „traditional”. Asta chiar daca pe un batran din Moldova l-a luat gura pe dinainte si a ajuns sa se laude ca apele i-au distrus deja trei case construite, bineinteles, toate in acelasi loc. Nici soarta satului Radauti Prut n-a starnit prea multe valuri. Dupa ce a fost aproape in intregime spulberat de inundatii, premierul Tariceanu a propus reconstruirea lui pe o zona ferita de ape, idee sustinuta si de specialistii de la Apele Romane.
Era logic si te-ai fi asteptat ca amaratii care au vazut cu ochii lor potopul sa-si doreasca sa plece cat mai departe de Prut. La noi, insa, ca la nimeni – amaratii in frunte cu prefectul au decretat ca nu se vor muta. Vor ca statul sa le reconstruiasca locuintele fix in aceleasi locuri, iar ca sa nu-i mai spulbere apa au cerut sa li se construiasca si un dig de 5 kilometri lungime.
„Olanda cum are diguri? Noi nu suntem in stare sa construim niste diguri?” a tunat prefectul de Botosani, de parca s-ar fi terminat pamantul din tara si ar fi musai sa ne luptam cu apele sa ni-l recuperam. Evident, digul si suprainaltarea drumurilor vor costa cat inca un sat cu multe case din chirpici si nu este sigur ca la anul sau peste cinci ani, Prutul nu va veni si mai mare.
Atat prefectul de Botosani care a adus Olanda in Radauti Prut, cat si premierul care a renuntat foarte usor la ideea de a stramuta satul si-au facut probabil calculele si au decis ca ies in castig daca ridica digul. In satul Rotunda, din judetul Bacau, 200 de case stau goale. Au fost ridicate dupa ce apele, acum trei ani, au maturat locuintele de pe vechile amplasamente.
Fostii sinistrati au apreciat termopanele, usile, ba chiar si barele de aluminiu care sustineau tavanele asa ca le-au luat cu ei in comuna vecina unde si-au mutat domiciliile, lasand in urma lor prapad. Nici la Rastul Nou, satul reconstruit dupa ce apa a maturat acum doi ani o parte din Rastul Vechi, nu sunt toate casele locuite.
