Opt mari orase, la care se vor mai adauga alte doua sau trei, vor gestiona fonduri europene de milioane de euro. Bucuresti, Ploiesti, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj, Constanta si Brasov vor fi, in urmatorii ani, locomotivele dezvoltarii regiunilor romanesti. Acestor opt mari localitati, desemnate drept poli de crestere a Romaniei, li s-ar putea adauga inca doua sau trei, dupa ce Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional (CM POR) va discuta aceasta posibilitate cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA).

Discutiile, care vor avea loc in aceste zile, ar putea include printre polii de crestere zona Galati-Braila, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.

La finele saptamanii trecute, CM POR a aprobat criteriile de eligibilitate si selectie pentru proiectele din acest domeniu. Este vorba despre Axa prioritara 1 din POR pentru sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere. Urmeaza sa fie finalizat Ghidul Solicitantului, astfel ca in primele luni ale anului viitor sa poata fi depuse proiectele. Acestea trebuie sa fie intocmite de autoritatile locale din orase sau de asociatii de dezvoltare intercomunitara. Valoarea proiectelor variaza intre 500.000 si 45 de milioane de euro.

Aceasta axa are cea mai mare felie din banii alocati prin Programul Operational Regional: 1,4 miliarde de euro din valoarea totala a programului de 4,4 miliarde de euro. Adica, o singura axa detine aproape 30% din bani, in timp ce celelalte cinci axe din program impart restul fondurilor. Cele mai sarace regiuni ale tarii vor primi cei mai multi bani, iar cele mai bogate - partea cea mai mica.

Ce reprezinta, de fapt, polii de crestere? Acestia sunt mari centre urbane, care, prin dezvoltarea lor, pot influenta si impulsiona cresterea bunastarii oraselor si satelor din jurul lor. Sunt un fel de „motoare” ale dezvoltarii regiunilor Romaniei.

Inainte sa depuna proiecte pe Axa 1, orasele vor trebui sa elaboreze o strategie complexa de dezvoltare, care sa cuprinda cele mai acute probleme, necesitatile oamenilor, altfel spus tot ce se poate si trebuie facut cu fonduri europene, nu doar din POR, ci si din alte programe.

Polii de crestere au fost stabiliti dupa criterii foarte clare, ca sa nu se riste crearea de poli artificiali. Orasele care vor avea cea mai mare responsabilitate in cheltuirea celor peste 10 milioane de euro pusi la dispozitie pentru fiecare pol de crestere sunt cele cu peste 200.000 de locuitori, care au posibilitati sa creasca. De asemenea, trebuie sa fi atras multe investitii straine, sa aiba un PIB in crestere si sa ofere multe locuri de munca.

Orasele-poli de crestere nu vor primi insa decat sub 50% din banii alocati pe regiuni. Restul fondurilor vor merge catre proiectele oraselor mici, care imbunatatesc viata multor oameni din zona. Aceste orase mai mici, cu potential de dezvoltare economica si sociala sunt considerate „poli de dezvoltare” urbana si pot atrage finantari de peste 5 milioane de euro.

EvZ