Din ce traiesc universitatile: cu mai putin de la stat si nimic de la privat. Finantarea de baza a universitatilor de stat din Romania a scazut cu 10% de la inceputul crizei, iar pentru perioada urmatoare se asteapta noi reduceri. Prin comparatie cu situatia din alte state europene, cea din Romania nu este inca tragica. Ingrijoratoare este insa lipsa de solutii a universitatilor autohtone. Unele state au decis sa reduca bugetele institutiilor de invatamant superior inca de la inceputul lui 2009 (cel mai flagrant exemplu fiind cel al Letoniei - a se vedea graficul), in timp ce altele au asteptat pana spre finalul lui 2010 pentru a impune un regim de austeritate, arata un raport al Asociatiei Universitatilor Europene (EUA). In cea de-a doua categorie se inscrie cazul trist al Greciei, al carei guvern s-a vazut nevoit, la presiunea FMI, sa oblige universitatile sa-si reduca cheltuielile cu nu mai putin de 30%. Un exemplu asemanator din acest punct de vedere este cel al Marii Britanii. Aici, studentii protesteaza de saptamani bune impotriva deciziei de taiere a veniturilor institutiilor de invatamant cu 40% pana in 2014, in urma careia universitatile au mers pana la a tripla taxele de studii, scrie Capital.
Tabloul complet al investitiilor fondurilor de pensii private in companiile listate la BVB. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a publicat in premiera detaliat plasamentele pe care le-au facut fondurile de pensii private de pe piata romaneasca. Comisia a prezentat expunerile pe toti emitentii la sfarsitul anului trecut, selectand totodata primii 5 emitenti/grupuri de emitenti fata de care fondurile de pensii au cea mai mare expunere (cumulat pe toate clasele de active) si primii 10 emitenti fata de care fondurile au cea mai mare expunere pe actiuni. Astfel, alaturi de detinerile in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor, care au o pondere de 65,83% in active, top 5 emitenti in care fondurile de pensii de pe Pilonul II (pensiile private obligatorii) au plasamente sunt grup Erste (3,57%), BRD (2,2%), RBS (1,9%), Lloyds (1,68%) si grup OMV (1,3%). In cazul grupului Erste, sunt luate in calcul entitatile: Erste Group Austria, BCR si Erste Asset Management. La fel, in cazul grupului OMV este inclusa atat OMV Petrom (SNP), cat si compania-mama OMV Austria, scrie EconomicTimes.ro.
Legea Android: de ce noul tau smartphone e deja un dinozaur. Inainte ca Apple sa lanseze iPhone, cel mai bine vandut telefon de pe piata era Motorola RAZR, o pozitie pe care ocupat-o vreme de 5 ani. Astazi insa, durata medie de viata a unui smartphone nu depaseste 6 sau - in cazul veritabilelor succese de casa - 9 luni. Asta nu pentru ca RAZR ar fi fost un telefon cu mult mai bun decat device-ul lucios cu touchscreen pe care il tii acum in mana. Ci pentru ca inainte de 2007 - anul de gratie al nasterii smartphone-urilor - durata medie de viata a unui telefon era de 3 ani, conform estimarilor HTC. "Inainte obisnuiam sa planuim iesirea din uz a unui anumit model de telefon", spune Keith Novak, purtator de cuvant pentru HTC, pentru CNN Money. "Acum consumatorii vor telefoane tot mai rapide si mai puternice. Si pe masura ce competitia se intensifica, ciclurile de viata ale acestora se reduc in mod accelerat," scrie Money.ro.
Bancherii se bat pe noua reteta de "credit cu dobanda zero": ratele pe card Modelul de rate fara dobanda a fost preluat de la bancile mici si de bancile de top, precum BCR, BRD sau Raiffeisen. Reteta turceasca de rate fara dobanda pentru cumparaturile platite cu cardul de credit a devenit in ochii bancherilor "cheia" pentru dezghetarea creditarii, astfel ca cinci banci de top au introdus anul trecut aceasta facilitate. Chiar si impozitele sau politele de asigurare pot fi achitate anul acesta in rate, dupa ce modelul fusese initial oferit pentru achizitiile de electrocasnice sau imbracaminte. Spre exemplu, turcii de la Garanti Bank au introdus saptamana trecuta optiunea de a achita in trei rate impozitele si taxele platite cu cardul de credit pana la sfarsitul lunii martie. Intr-o miscare similara, BCR ofera posibilitatea de a achita in cel mult sase rate lunare contravaloarea politelor RCA incheiate la BCR Asigurari, scrie Ziarul Financiar.
Statul la cozi ne costa un miliard de euro pe an. Firmele, liber-profesionistii si contribuabilii persoane fizice din Romania pierd, anual, zeci sau chiar sute de milioane de ore pregatind dosare, completand formulare si asteptand la rand in fata ghiseelor. Serban Teodorescu si-a infiintat in 2008 o firma de peisagistica. Miza pe boomul imobiliar din suburbiile Capitalei, dar criza nu l-a ajutat deloc. Nu-si inchipuia insa, pe vremea cand isi planifica afacerea, ca si statul ii va pune bete in roate. "Firma e mica, am doar trei angajati, muncitori. Asa ca eu ma ocup de toate, de la negocierea cu clientii la supravegherea lucrarilor si de la contabilitate la formalitati. Iarna mai merge, ca nu avem aproape deloc de lucru, dar din primavara pana-n toamna e frustrant sa pierzi cam o zi pe saptamana cu birocratia", se plange el. "Cozi la administratia financiara, cozi la casa de sanatate, cozi la pensii. Hartoage peste hartoage, la somaj, la inspectia muncii, la banca. Iar cand zici ca se termina iti dai seama ca mai e ceva de completat, mai e o declaratie de depus, mai e un formular de stampilat", povesteste intreprinzatorul, citat de Capital.
De la 1 aprilie Patriciu vinde pe datorie la Mic.ro. La sase luni de la implementarea sistemului in cateva dintre magazinele Mic.ro din Capitala, compania Mercadia va lansa in aprilie sistemul de achizitie a produselor printr-un card de fidelitate in toate magazinele. Pentru o taxa lunara de 4 lei, primesti un card de fidelitate si poti cumpara produse in valoare maxima de 300 de lei. Intr-o luna de la data cumparaturii trebuie sa dai banii inapoi, iar plata se face la casa, in magazin. "A fost un program pilot, iar de la 1 aprilie va functiona in toate magazinele. Cardul se poate procura din magazin si este unul de fidelitate, nu seamana cu un card bancar. Clientii vor putea cumpara produse in limita a 300 de lei, iar perioada de gratie este de o luna, dupa care se reactiveaza", a declarat Dan Ionescu, directorul general al Mercadia Holland, firma controlata de omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru Money.ro.
Dupa doi ani de scadere, piata de leasing incepe sa-si revina in 2011. Firmele de leasing au reusit sa vanda o buna parte din bunurile recuperate. Piata a atins, in 2010, minimul ultimilor trei ani, iar pentru anul acesta se estimeaza o crestere de pana la 30%. Cei mai mari actori ai pietei de leasing se asteapta in 2011 la o revenire a sectorului, insa nivelul maxim din 2007 va fi atins cel devreme peste cinci ani, perioada in care se va pune un accent mai mare pe sectoare precum medicina privata, agricultura, sectorul energetic si cel imobiliar. Reprezentantii companiei de leasing Porsche Romania considera ca, in 2010, piata a atins minimul. "Anul acesta ne asteptam, pentru prima data, la o crestere treptata si la redresarea pietei. Din punctul nostru de vedere, piata va recupera teritoriul pierdut treptat, astfel ca ne asteptam sa atingem nivelul din 2007-2008 prin 2016-2017", afirma acestia, citati de Capital.
Cum scapa de impozite salariile mari. Din acest an, CAS-ul angajatilor nu poate depasi 1.061 lei, iar al angajatorilor este limitat partial. Agajatii cu salarii foarte mari ar putea fi tentati sa se intoarca la formula de plata pe contract de munca, dupa plafonarea bazei de calcul a CAS la 5 salarii medii pe economie. Insa variantele PFA sau Microintreprindere raman in continuare mai avantajoase. O persoana va plati de acum incolo, cu titlul de CAS, cel mult 1.061 de lei, adica 10,5% din cele 5 salarii medii de 2.022 de lei, indiferent de salariul sau. In cazul angajatorilor care platesc 20,8% din salariul brut acordat angajatului, lucrurile se schimba. Plafonarea nu va functiona individual, adica pe fiecare salariu acordat in parte, ci pe fondul de salarii. Legea spune ca baza lunara de calcul nu poate depasi produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din unitatea respectiva si valoarea a cinci castiguri salariale medii brute, scrie Romania Libera.
Profitul poate fi imoral, dar nu ilegal. Nici macar in cazul Google. Ce ne ofera Google in afara de raspunsul la "unde naiba am pus cheile de la masina" (pe frigider, asa e bancul)? Ne spune Bloomberg: o modalitate legala de a "ascunde" profitul de tara care te taxeaza mai mult si de a evita astfel plata impozitelor. O poveste interesanta si de bagat la cap pentru cei care se intreaba unde sunt profiturile companiilor despre care "stim noi sigur" ca au castiguri mari. Impozitul pe profit din SUA este de 35%, cel din Marea Britanie de 28%, iar cel din Irlanda de 12,5%. Principalele doua zone producatoare de venituri pentru Google Incorporated sunt SUA si Marea Britanie. Cu toate acestea, conform datelor financiare publicate, nivelul taxelor achitate de Google in tarile din afara SUA este de doar 2,4%, cel mai redus nivel dintre companiile tehnologice de top cinci dupa capitalizarea bursiera, scrie BusinessCover.ro.
Topul investitorilor in proiectele eoliene din Romania. Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP Renovaveis si italienii de la Enel sunt primii in topul "Forbes Romania" al celor mai mari investitori din sectorul eolian romanesc. Investitorii si-au planificat proiecte eoliene cu o capacitate totala de 4.013 MW in urmatorii trei ani, care vor necesita investitii de circa sapte miliarde de euro. Nu mai este niciun secret ca domeniul de investitii al momentului este cel al productiei de energie eoliana. Trei sferturi dintre investitorii straini care se intereseaza de oportunitati in Romania tintesc sectorul energetic, in special productia de electricitate din vant. Potrivit unui studiu al Erste Group, Romania are cel mai mare potential eolian din sud-estul Europei si al doilea de pe intregul continent, scrie Adevarul.
Noile grile notariale reduc impozitele pe tranzactiile imobiliare. Grilele notarilor au doar un scop de taxare si nimic mai mult, ele nu reflecta preturile din piata, iar criteriile care au stat la baza stabilirii lor sunt discutabile, sustin expertii imobiliari, pusi pe jar de noile grile ale notarilor, care prevad pentru 2011 preturi cu mult sub cele de anul trecut. "Este imposibil de crezut ca un apartament localizat in zona Piata Unirii din Bucuresti, evaluat in 2008 la un pret care depasea 200.000 de euro, poate fi achizitionat astazi cu o suma mai mica de 60.000 de euro, chiar daca traversam o perioada de ieftiniri ale locuintelor", precizeaza expertul imobiliar Radu Zilisteanu, citat de EVZ.
Cati turisti a pierdut Romania in doi ani de criza.Vezi care este explicatia ministrului Elena Udrea. Doi ani de criza si un milion de turisti mai putin decat in 2008. Acesta este cel mai recent bilant al turismului romanesc, potrivit datelor Statisticii. Circa sase milioane de turisti au ales, in 2010, sa viziteze Romania. Numarul lor este cu peste un milion mai mic decat cel consemnat in 2008, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Si perioadele petrecute in unitatile de cazare romanesti sunt mai scurte decat in anii precedenti. Daca in 2008, datele oficiale aratau ca numarul innoptarilor era de 20,7 milioane, acestea s-au redus de-a lungul anului trecut pana la nivelul de 15,9 milioane. Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), vede insa si o parte pozitiva a acestei realitati. "Din datele furnizate de INS rezulta ca eforturile noastre de promovare pe plan international incep sa dea roade. Astfel, in 2010, comparativ cu 2009, se inregistreaza o crestere a numarului de turisti straini de 5,6%, respectiv o crestere a numarului de innoptari ale turistilor straini de 3,7%. Pe de alta parte, ca efect al crizei economice, unii romani au renuntat la vacante in 2010", a declarat Elena Udrea, ministrul MDRT, pentru Gandul.
Citeste si:
