Într-o țară normală nu ar exista prescriere pentru fapte care au provocat moartea, spune preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu, reacționând la deciziile instanțelor de a închide dosarul Hexi Pharma, pe motiv că faptele s-au prescris, dar și de a-l achita pe Gabriel Oprea în procesul în care este acuzat de ucidere din culpă în legătură cu accidentul rutier din 2015 care a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină.

HexipharmaFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Două dintre cele mai sonore procese cu impact imens în spațiul public - Hexi Pharma și moartea polițistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea - au fost tranșate de instanță în ultimele zile.

Vineri, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva celor doi directori de la compania Hexi Pharma, Flori Dinu şi Mihai Levi și a anulat condamnările la închisoare primite în prima instanță. Decizia a fost luată pe motiv că faptele de care sunt acuzaţi cei doi directori Hexi Pharma s-au prescris.

Luni, Tribunalul București a decis ca fostul ministru de Interne Gabriel Oprea să fie achitat în procesul în care este acuzat de ucidere din culpă în legătură cu accidentul rutier din anul 2015 care a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină. Decizia în acest dosar - plimbat mai bine de șapte ani între instanțe - nu este definitivă.

„Justiția din România a dovedit încă o dată că nu are nici o legătură cu dreptatea”

Preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu, a reacționat marți printr-un mesaj în care spune că „justiția din România a dovedit încă o dată că nu are nici o legătură cu dreptatea, cu identificarea și condamnarea criminalilor”.

Eugen Iancu este tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr de 22 de ani care a murit la 3 săptămâni de la incendiul din clubul Colectiv, cu 5 infecții nosocomiale în corp.

Redăm integral mesajul lui Eugen Iancu:

  • „Câteva zile s-a discutat intens despre cutremur și efectele lui. Întâi a fost cel din Turcia apoi cele din Gorj.
  • Apoi s-a inflamat facebook-ul la moartea lui Șora. Acum este momentul Auchan.
  • Toți intelectualii, toți revoluționarii, toți activiștii, toată presa independentă luptă zgomotos pentru a acoperi marile ticăloșii ale justiției, dosarele Hexifarma și Gigină (sau Oprea).
  • Justiția din România a dovedit încă o dată că nu are nici o legătură cu dreptatea, cu identificarea și condamnarea criminalilor și asta într-o tăcere asurzitoare. Marii luptători împotriva corupției nu au pe agendă activitatea justiție.
  • Mai urmărește cineva ancheta în dosarul Colectiv 2 (anchetele parchetelor general și militar)? Știe cineva în ce stadii se află anchetele incendiilor din spitalele din Piatra Neamț sau Balș?
  • Dacă aparții anumitor structuri ale statului îți poți face de cap oricât vrei (poți ucide, poți fura), sistemul te va salva.
  • Într-un stat normal am fi aflat cam câți oameni au fost uciși în spitalele țării de lipsa de eficiență a produselor Hexifarma iar falsificatorii ar fi fost condamnați pe viață.
  • Într-o țară normală nu ar exista prescriere pentru fapte care au provocat moartea. Intr-o țară normală procurorii și judecătorii nu s-ar subordona serviciilor sau politicului. Într-o țară normală dreptul la sănătate, la viață și la justiție ar fi respectate.
  • Într-o țară normală populația ar reacționa dar pentru asta ar trebui să nu fii un popor laș, indiferent, complice”.

În mai 2022 - la aproape 7 ani de la tragedia în urma căreia au murit 65 de oameni, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață - Curtea de Apel București a pronunțat sentințele definitive în primul dosar Colectiv - cel privind autorizațiile de funcționare date clubului - sentințe considerate de mulți prea blânde, raportat la amploarea tragediei.

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, care între timp fusese ales primar al Sectorului 5, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Curtea de Apel Bucureşti a redus la jumătate pedeapsa primarului Piedone, condamnat în prima instanţă la 8 ani şi jumătate de închisoare.

Patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au primit pedepse între şase ani şi 4 luni şi 11 ani şi 8 luni de închisoare, aceasta fiind de altfel şi cea mai grea pedeapsă.

Dosarul care vizează partea medicală a tragediei, în care rudele victimelor au depus plângeri și expertize medico-legale din care reiese că răniții au fost infectați cu bacterii în spitale, este încă în lucru la Parchetul General, la aproape șapte ani și jumătate de la tragedie, și riscă să fie clasat.

Dosarul Hexi Pharma a fost închis și faptele declarate prescrise. Statul român a rămas să plătească onorariile experților: 90.000 de lei

Curtea de Apel Bucureşti a dispus vineri încetarea procesului penal împotriva celor doi directori de la compania Hexi Pharma, Flori Dinu şi Mihai Levi și a anulat condamnările la închisoare primite în prima instanță. Cei doi fuseseră condamnaţi în primă instanţă la câte 3 ani de închisoare, decizia fiind una pe fond și nedefinitivă.

Decizia de acum de a sista procesul vine după ce judecătorii de la Curtea de Apel din Capitală au constatat că faptele de care sunt acuzaţi cei doi directori Hexi Pharma de fapt s-au prescris.

Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, primise în ianuarie 2019, la Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond), o condamnare de 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, iar Mihai Leva, şef de producţie al firmei, fusese condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. De asemenea, compania a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Aceste pedepse au fost anulate vineri de Curtea de Apel Bucureşti, pe motiv că faptele s-au prescris. Magistraţii au aplicat, ca şi în alte dosare importante din ultima vreme, deciziile Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

Cei doi directori au primit interdicţia de a ocupa funcţia de manager într-o societate comercială, precum şi exercitarea oricărei activităţi într-o societate având ca obiect producerea şi comercializarea de biocide, pe o perioadă de 5 ani.

Patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, s-a sinucis în mai 2016, întrând cu mașina într-un copac, când a aflat că procurorii au deschis o anchetă penală în legătură cu dezinfectanţii diluaţi livraţi de companie către sute de spitale.

Decizia definitivă în dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit dată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu doi ani, dar procesul a fost prelungit degeaba

Pronunţarea sentinţei definitive în dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit dată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu doi ani, însă judecătorii au repus cauza pe rol în noiembrie 2020.

Procesul a fost apoi tergiversat în aşteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou în dosar.

La Tribunal, Hexi Pharma a fost obligată să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară.

Curtea de Apel Bucureşti a modificat însă valoarea acestor despăgubiri, unele sume fiind micşorate, altele fiind înlăturate cu totul.

Pentru recuperarea prejudiciului, instanţa a menţinut sechestrul pe bunurile companiei, printre care un teren intravilan de 2.072 mp în valoare orientativă de 1.636.880 euro şi o construcţie p+1E/structură metalică.

După 8 ani de la moartea polițiștului Gigină, instanța îl achită pe Gabriel Oprea

Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea a fost achitat, luni, de Tribunalul București, în procesul în care este acuzat de ucidere din culpă în legătură cu accidentul rutier din anul 2015 care a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină.

  • „În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) (n.r. - fapta nu există) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Oprea Gabriel pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (...)”, este decizia Tribunalului București.

Pe latură civilă, instanţa a respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile exercitate de membrii familiei poliţistului, respectiv părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva lui Gabriel Oprea şi părţilor responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi acţiunea civilă exercitată de Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti împotriva lui Oprea.

Instanța a decis ridicarea sechestrului pus pe bunurile lui Oprea.

Închisoare cu suspendare pentru patronul firmei care executa lucrări în zona accidentului

Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, responsabil cu execuţia unei lucrări la instalaţia subterană de gaze, care nu era semnalizată corespunzător pe stradă, a fost condamnat la doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, scrie Agerpres. El are de efectuat şi muncă neremunerată în folosul comunităţii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 sau în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

De asemenea, firma General MPM Impex SRL a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 330.000 lei, pentru ucidere din culpă.

Tribunalul a dispus ca Petre Mazilu şi compania General MPM Impex SRL să achite familiei Gigină daune materiale şi morale în sumă totală de peste 350.000 euro.

Decizia nu este definitivă.

Dosarul privind accidentul în care a murit polițistul Gigină, plimbat ani de zile între instanțe

Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în mai 2018, dosarul a fost trimis de procurori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urmă cu mai bine de doi ani, dar s-a plimbat pe la mai multe instanţe din motive de procedură. Abia în iulie 2020 Curtea de Apel București a decis definitiv că procesul în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în legătură cu accidentul rutier care a dus la moartea poliţistului Bogdan Gigină poate începe.

Gabriel Oprea a fost trimis în judecată alături de administratorul firmei care executa lucrările la drum, precum şi de firma acestuia.

Ce spun procurorii:

  • „În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa", arăta DNA.

Conform DNA, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL „a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi - activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia”.

  • „Concret, de la preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, 'drepturi' neprevăzute de cadrul legal, 'drepturi' a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită", spuneau procurorii.

În opinia procurorilor, Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această acţiune de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere.

  • „Referitor la inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex SRL, a rezultat că aceştia, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaţilor cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate pe partea carosabilă şi au pus la dispoziţia angajaţilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranţă, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoare a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti, în zona în care s-a produs accidentul. Din probele administrate a rezultat că cei trei inculpaţi au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au apreciat, fără temei, că un astfel de rezultat nu se va produce", mai susţineau procurorii.

Anchetatorii au luat în calcul faptul că, la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului de Interne, circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie, iar dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare conduc la concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil.

  • „Faţă de aceste elemente de fapt s-a verificat caracterul ilicit şi culpabil al următoarelor acţiuni care au dus la decesul victimei: prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială; viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice; modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil. Cu privire la primele două cauze - prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială, viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice - a rezultat că aceste activităţi au fost determinate şi că îi sunt imputabile inculpatului Oprea Gabriel", explica DNA.

Potrivit procurorilor, Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei.

  • „Cu privire la cea de a treia cauză a accidentului rutier, respectiv modalitatea deficitară de semnalizare a obstacolelor existente pe carosabil, a rezultat că această cauză a accidentului este imputabilă societăţii comerciale General MPM Impex SRL (care executa pe suprafaţa carosabilă o lucrare la instalaţia subterană de gaze naturale) şi lui Mazilu Petre, administratorul societăţii comerciale. A rezultat că semnele de circulaţie nu erau reflectorizante şi că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulaţie trebuiau să fie reflectorizante. Obligaţia de a asigura şi folosi semnalizare reflectorizantă şi de a o amplasa potrivit prevederilor normative în materie revine administratorului firmei General MPM Impex SRL Mazilu Petre", preciza DNA.

„Moartea lui Bogdan Gigină este o tragedie fără margini, pentru care nu sunt vinovat”

La scurt timp de la trimiterea sa în judecată, Gabriel Oprea susținea că își va proba nevinovăția în fața instanței și că moartea polițistului Bogdan Gigină este „o tragedie fără margini pentru care însă nu poate fi făcut responsabil”.

  • „După mai bine de doi ani și jumătate de la teribilul accident în care polițistul Bogdan Gigină și-a pierdut viața, s-a decis trimiterea în instanță a dosarului în care am fost acuzat pe nedrept. Pierderea vieții polițistului Bogdan Gigină este o tragedie fără margini, o pierdere imensă pentru care nu sunt vinovat! O spun și astăzi, așa cum am spus-o de fiecare dată. Și îmi voi dovedi nevinovăția în instanță”, a scris atunci pe Facebook fostul vicepremier.

Oprea a susținut că nu a beneficiat de nimic în plus față de alți miniștri de interne:

  • „În seara de 20 octombrie 2015 veneam de la o activitate de serviciu, de la o instituție a statului. Nu a fost o coloană oficială, ci un dispozitiv de însoțire și nu am cerut niciodată ca deplasările să fie făcute cu o anumită viteză.
  • Întrebările în legătură cu oportunitatea prezenței, în acel moment, a polițistului pe motocicletă, viteza de deplasare a dispozitivului și alte elemente care privesc organizarea și planificare misiunilor, trebuie adresate poliției rutiere.
  • În cadrul dosarului, procurorii au arătat că lucrările de la locul în care s-a petrecut accidentul nu erau semnalizate corespunzător.
  • De asemenea, în dosar se arată că autoturismul în care mă aflam se deplasa cu o viteză mai mică decât viteza maximă legală, ceea ce dovedește foarte clar că nu s-a pus problema urgenței în acea deplasare”.