“When wealth is lost, nothing is lost; when health is lost, something is lost; when character is lost, all is lost.”

5. Omul este de 5 ori mai determinat sa nu piarda decat sa castige - consuma de 5 ori mai mult efort impiedicand o pierdere decat cosuma pentru a castiga acelasi lucru. Ce inseamna asta? Ca trebuie sa inveti sa pierzi, trebuie sa te educi sa pierzi relaxat, constant. De ce? Ca sa poti atinge nivelul maxim de … castig.

Pasul 1: Renunta. Uneori e mai constructiv sa renunti la ceva, chiar daca merge. Si in afaceri uneori iti dai seama ca nu mai are rost, nu mai are viitor, nu mai exista satisfactia de la inceput. E clar, trebuie sa renunti! Cel mai greu e sa accepti ca vrei sa renunti, sa accepti potentiala pierdere. Ca sa fii sigur, inainte de orice angajament important, imagineaza-ti ce inseamna sa renunti. Poti sa renunti? Cu exceptia cazurilor in care-ti asumi un risc foarte mare, intemeiat, nu te apuca de lucruri sau proiecte la care nu poti renunta usor. Eu spre exemplu pot sa renunt oricand la orice client, fara sa am un impact major de business. Asta ma ajuta sa dorm bine, pentru ca altfel as fi nelinistit de clipa in care el va renunta la mine (sau va folosi aceasta optiune pentru a forta unele negocieri).

Pasul 2. Masoara. Presupun ca stii regula lui Pareto. 80-20: 80% din castiguri vin de la 20% din clienti, 80% din probleme vin de la 20% din clienti samd. Daca masori antent s-ar putea sa observi ca o pierdere te elibereaza, iti face loc pentru cresteri, iti elibereaza resurse pe care le foloseai ineficient. Inainte de a lua o decizie: masoara, fa raportul, vezi ce oferi si ce primesti.

Pasul 3. Expune problema. Ai toate datele, fa-ti o prezentare a intregii probleme, vezi care sunt implicatiile. Nu e nevoie sa te alarmezi, trebuie doar sa te informezi. Fa-ti un plan de actiune, o mica strategie. Ai decis ca pierzi sau renunti, dar, poate poti castiga ceva chiar in cursul acestui proces.

Pasul 4. Sa fie ca tine! Risti sa pierzi daca ceri mai mult? Risti sa pierzi daca nu faci ceva? Discuta cu beneficiarul (uneori esti chiar tu) si vezi daca sunt acceptabili termenii care te pot face pe tine fericit. Deseori beneficiarul va sti ca esti intr-o pozitie incomoda (de care a profitat o perioada) si va fi dispus sa-ti indeplineasca cerintele. Ai nevoie de planul si de prezentarea de la punctul anterior, pentru a informa corect partenerul de discutie (ce uneori s-ar putea sa nu cunoasca exact toate datele problemei).

Pasul 5: Taie. Ai incercat totul, nu merge, renunta, spune-o clar si raspicat. Achita-te de obligatiile curente, nu distruge relatia (daca se mai poate), spune momentul din care colaborarea inceteaza. Nu e nevoie sa te lamentezi si nici nu e cazul sa nu-ti faci treaba, chiar daca te consideri dezavantajat.

Pasul 6: Mergi mai departe. Ai mai multe resurse, ai mai multe oportunitati, poti gasi situatii in care esti util, apreciat si rasplatit. Pentru ca ai invatat sa pierzi la timp ai de 5 ori mai mult timp sa-ti exploatezi adevaratele oportunitati.

Pasul 7 (sau zero): Imparte si izoleaza riscurile. Exact: Nu-ti pune toate ouale intr-un singur cos. Indiferent de cat de apetisant e un client sau o intelegere, nu-ti dedica toate resursele unui singur proiect, pentru ca vei deveni sclavul sau. Daca nu va plati la timp, vei avea mari incurcaturi. Daca nu va plati deloc, vei da faliment. Daca nu-ti vei face treaba fix asa cum si cand vrea el, vei depinde integral de … cheful sau. Daca industria va trece printr-o perioada proasta, daca el va avea probleme interne, daca va da faliment, daca, daca, daca! Orice se poate intampla gresit si se va intampla gresit la un moment dat. Atunci vrei sa ai mai multi clienti, echilibrati ca valoare si volum de business, eventual din domenii diferite, ca sa poti trece cu bine de oricare din problemele curente.

Am scris din prisma unui mic antreprenor. E la fel atunci cand vine vorba de economiile personale, salariu sau timp investit in a ajuta un ONG.

Ma simt bine cand pierd ceva. Invat din asta si deseori si castig. Nu ma streseaza deloc perspectiva unei pierderi sa a unui esec, pentru ca stiu ca am mereu solutii de rezerva. Am renuntat la un contract de 15.000$/luna cand era 50% din cifra de afaceri a firmei, am renuntat la oameni indispensabili cand aveam nevoie de ei, am renuntat la o multime de clienti pana acum. Singurul regret a fost mereu ca nu am facut-o mai devreme. Am pierdut? Pe termen scurt, poate. Pe termen lung, niciodata. In plus, a ramas ideea ca lucrurile pot avea nuante limitate de gri, mie placandu-mi cele albe sau negre.

De retinut: Nu renunta pe jumatate si nu accepta niciodata pierderi mai mici. Aplica tactica echipelor antitero rusesti: omori tot. Dai un exemplu de verticalitate, iar din asta castigi inzecit in timp.

Relaxeaza-te! Orice pierdere este o oportunitate de a castiga cel putin de 5 ori mai mult ;-)

Dezbate si comenteaza pe blogul lui Dragos Manac