Romania este o tara frumoasa. Locuitorii ei sunt niste oameni buni, care n-au dus niciodata razboaie de cotropire. Criza mondiala - opera coruptilor cu studii la Harvard si Yale - n-ar fi ajuns niciodata pe plaiurile noastre mioritice daca nu erau niste bancheri, niste straini speculanti (!), care au vrut sa atace moneda locala. In acest moment dificil apare in scena presedintele asociatiei vanatorilor si pescarilor, superbancherul Mugur Isarescu, care „intervine la timp“, opreste „atacul speculativ“ si salveaza leul.
Povestea continua. Pentru alegatorul inocent este o incantare sa urmareasca, la televizor, lupta curajoasa a guvernantilor romani cu strainii care vor sa ne faca praf economia „care duduie“. Ultimul dusman - identificat ca atare de mai toti actorii din spatiul public, de la Isarescu la Ciutacu si de la Vosganian la Cristoiu - sunt agentiile de rating. „Rugam S&P sa-si refaca cele doua pagini scrise total pe langa subiect“, cere Isarescu, dupa ce aceasta agentie a trecut Romania in categoria „junk“. „Vizeaza crearea unei imagini potrivit careia Romania e in pragul colapsului“, explica Ion Cristoiu decizia celor de la Fitch de a degrada cu doua trepte ratingul acordat Romaniei. Dupa care, angajatul familiei Voiculescu prezinta scenariul sumbru al unui atac mediatic venit din afara tarii, precum si pe cel care conduce coloana a 5-a: Traian Basescu.
Realitatea este ca Romania este singurul stat din UE pe care cei de la S&P si Fitch l-au scos din categoria „investment grade“. Dar nu o meritam? De luni intregi ni se spune acelasi lucru: ca avem o economie vulnerabila la crize. Uitati-va doar pe evaluarile Comisiei Europene. Guvernul Romaniei nu a facut nimic pentru a veni in intampinarea acestor ingrijorari. Poate ca in acest moment putem sa prezentam niste rezultate aparent incurajatoare - de exemplu cresterea PIB-ului si nivelul redus al datoriei guvernamentale. Dar cei de la „The Economist“ aratau, intr-un articol din noiembrie, ca vine vremea sa platim pentru faptul ca am neglijat reforma din educatie si administratia publica, precum si infrastructura. Fitch spune: „In contrast cu Bulgaria, avem chiar mai putina incredere in politicile macroeconomice din Romania“.
Cuvantul „incredere“ este, dupa parerea mea, esential in intelegerea evaluarii celor de la Fitch. Teoriile conspirationiste promovate de propagandistii regimului ceausist nu ne vor scapa de suspiciunea ca autoritatile romane nu sunt capabile sa faca fata unei noi escaladari a crizei. Cei doi ani in care guvernul minoritar condus de Tariceanu a supravietuit mituind PSD au fost o catastrofa pentru finantele publice ale Romaniei. Singura solutie este formarea, dupa alegeri, a unui guvern puternic, sustinut de o majoritate clara.
Cat despre lupta neinfricatului Isarescu impotriva bancherilor speculanti, trebuie sa contextualizam putin situatia. Este campanie, iar Basescu pare a fi in cautarea unui viitor premier. Nimeni nu crede ca va alege intre Geoana, Tariceanu sau Stolojan. Cine ar putea fi mai potrivit sa satisfaca exigentele sefului statului si, in acelasi timp, sa obtina voturile parlamentarilor decat eroul care a salvat leul?
