Premierul Victor Ponta a declarat intr-un interviu pentru CNBC difuzat luni ca perioada 2018-2020 este o tinta realista pentru intrarea in zona euro, iar Romania urmareste cu prudenta Polonia, tara mult mai avansata in ceea ce priveste reformele structurale.
"Vrem sa fim pregatiti si competitivi atunci cand ne alaturam zonei euro. Cred ca 2018-2020 este o tinta realista. Urmarim, in mod prudent, Polonia, care este mult mai avansata decat Romania in ceea ce priveste reformele structurale", a afirmat Ponta pentru CNBC, intrebat daca va mai astepta pentru a vedea "cum va arata zona euro in cativa ani", inainte de a adopta moneda unica europeana, citeaza Mediafax.
Seful Guvernului a adaugat ca asteapta ca planul anticriza adoptat de liderii din zona euro sa isi faca efectul pana la sfarsitul acestui deceniu.
Ponta a subliniat ca Romania trebuie sa fie pregatita pentru intrarea in zona euro in ceea ce priveste indicatorii economici, inflatia si forta de munca.
"Cred ca zona euro nu are nevoie de inca un jucator slab, de aceea trebuie, mai intai, sa ne pregatim. Dar angajamentul politic este sa ne alaturam zonei euro si cred ca aceasta ar fi in beneficiul Romaniei, dar si al tuturor celorlalte tari din UE", a afirmat premierul.
Ponta a declarat, intr-un interviu publicat in luna iunie de Deutsche Welle, ca Romania poate fi pregatita din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro in 2017-2018 si ar putea deveni membra a zonei euro in acest orizont de timp.
Premierul a facut si atunci referire la Polonia, afirmand ca s-a "pus de acord cu perspectiva Poloniei, celalalt mare jucator din afara zonei euro".
El a afirmat pentru CNBC, in interviul luat in Bucuresti, ca Polonia este mult mai avansata decat Romania in ceea ce priveste reformele structurale.
CNBC scrie in pagina online ca Romania, care odata era cunoscuta drept "tigrul Europei de Est", trece printr-o "renastere" economica, in timp ce alte economii mai dezvoltate sunt in recesiune.
Premierul afirma ca tara se asteapta la o crestere economica de 2,2% in 2013, datorata reformelor in energie, automobile si agricultura si a capacitatii de a accesa fonduri europene.
2
5
