Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a afirmat, vineri, la RFI, că legea privind măsurile fiscale pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament „are mici şanse să meargă mai departe în forma aceasta”.
Zegrean a dat ca exemplu mai multe proceduri tehnice greșite cum ar fi și procedura asumării răspunderii.
„În Constituţie scrie că Guvernul poate să-şi asume răspunderea pe un proiect de lege, nu pe un proiect de 70 de legi. Această lege pe care şi-au asumat răspunderea este mai degrabă, sau ar putea fi considerată, un program de guvernare, decât un proiect de lege. Or programul de guvernare nu în felul ăsta se aprobă de către Parlament (...). Deci pe articolul 114 nu se încadrează, ce au făcut ei nu este în spiritul articolului 114 din Constituție referitor la asumarea răspunderii Guvernului”, a declarat Zegrean.
El mai aduce un argument: „Legile fiscale intră în vigoare după altă lege care este în vigoare, Codul Fiscal, legile fiscale intră în vigoare la şase luni de la adoptare sau de la începutul anului următor. Nici aceasta nu s-a respectat”.
„În practica Curții începând de prin anul 2009-2010 sunt foarte multe decizii care au analizat ce înseamnă asumarea răspunderii, pe ce se poate asuma răspunderea Guvernului și cum trebuie făcut acest lucru. Această lege nu se încadrează acolo”, a declarat el la RFI.
USR şi Forţa Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituţională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Protest la asumarea răspunderii Guvernului în Parlament Foto: Inquam Photos / George Călin
Semnatarii invocă faptul că nu au fost respectate condiţiile pentru angajarea răspunderii Guvernului. De asemenea aceștia susțin că sunt 13 articole din Constituţie călcate în picioare de premier cu proiectul de lege asumat.
„Guvernul şi-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi. Sunt modificate 22 de acte normative. Nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala bala portocala în tot proiectul ăsta, unele se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025. CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă şi a admis sesizări de neconstituţionalitate. A spus clar că atunci când îţi angajezi răspunderea ca guvern trebuie să ţi-o angajezi pe ceva urgent, pentru ceva care se aplică imediat şi nu ai altă variantă. În cazul nostru, cum spuneam, ei au făcut o reformă care se aplică neunitar. Nu era o urgenţă, trebuia trecută prin Parlament”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu.
În sesizarea semnată de parlamentarii USR și cei ai Forței Dreptei se invocă faptul că modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat”, invocă în sesizare USR și Forța Dreptei.
Semnatarii sesizează că posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României.
”La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, se mai arată în document.
De asemenea, semnatarii susțin că adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, „cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.
”În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituţie”, se mai arată în sesizare.
Aceştia mai afirmă că ”validitatea actului normativ în discuţie nu este conformă cu principiile constituţionale”.
”Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
De menționat este că documentul este semnat şi de doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină.
Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat în urmă cu trei zile, răspunderea în fața Parlamentul pe pachetul de măsuri fiscale bugetare.
11
17
