Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat joi seară, la Antena 3, că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi extrădat din Germania prin procedura obişnuită care ar putea dura, din practica anterioară, 30-45 de zile, el refuzând să fie extrădat prin procedură simplificată care ar dura 10 zile, potrivit News.ro.
„Din practica anterioară, ar dura undeva între 30 şi 45 de zile, în funcţie de instanţă”, a precizat Cătălin Predoiu, la Antena 3, joi seară, referindu-se la procedura obişnuită prin care va fi extrădat din Germania fostul primar al oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.
Predoiu a explicat că este vorba despre o procedură standard, în care nu sunt implicate nici ministerele de Justiţie sau Interne din România, nici cele din Germania, procedura fiind una europeană.
„Este vorba despre un mandat european de arestare şi de o extrădare care se face în baza acestui mandat european de arestare. De ce subliniez european, pentru că în acest caz se practică o procedură care se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Nu sunt implicate în mod direct Ministerele de Justiţie sau de Interne, nici de la noi, nici din Germania. E vorba de o procedură standard de reglementări europene”, a explicat Predoiu.
Problema extrădărilor nereuşite din Italia
În privința extrădărilor ratate din Italia, Predoiu dă vina pe Curtea de Apel din Bari care a ieșit din cadrul stabilit cu Italia privind procedurile de extrădare și a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare.
„S-a dicutat frecvent în media, în mod legitim această problematică a extrădărilor, unele reuşite, altele nereuşite, în ultimii ani, aş vrea să vă spun că în materie de extrădare procedurile sunt de un formalism extrem de strict.
Practic ce trebuie să facă ţara care este solicitată cu privire la procedura de extrădare este să verifice o serie de criterii, să verifice documentaţia şi să verifice dacă există un mandat european sau cererea de extrădare dacă există, identitatea persoanei, să verifice infracţiunea pentru care a fost condamnat cel care urmează să fie extrădat, dacă există o corespondenţă în legislaţia statului solicitant. Deci sunt criterii tehnice care sunt verificate şi nu o dezbatere pe fond a cauzei.
Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat. Discuşia a apărut în ultimii ani când a generat o practică în instanţele italiene, în special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare.
S-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea, ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine”, a afirmat Predoiu.
De ce a avut instanţa din Bari această abordare?
Ministrul de Interne a adăugat că instanţa din Bari a avut această abordare deoarece există o lege, în vigoare, în Italia care permite respingerea extrădării din diverse motive.
„De ce a avut instanţa din Bari această abordare? Motivul este o lege care este în vigoare încă în Italia şi care permite judecătorului ca în anumite situaţii, respectiv atunci când persoana a cărei extrădare se cere are legături economice, sau familiale, sau chiar emoţionale în jurisprudenţă cu statul italian, să se poată respinge extrădarea şi dispune executarea pedepsei în Italia ba chiar în unele cazuri şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei”, a explicat Predoiu.
Ministrul de Interne a mai spus că această lege din Italia este în procedură de infrigement.
„Această lege este în procedură de infrigement cu Comisia Europeană şi statul român a făcut toate demersurile necesare pentru a explica care e situaţia şi colegilor italieni şi la nivelul Consiliului JAI”, a precizat Cătălin Predoiu.
Cum a reușit Cherecheș să fugă din România
Joi noapte, Cătălin Cherecheș a transmis live pe Facebook, susținând că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață. „Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele”, a spus Cherecheș.
Potrivit Poliției de Frontieră, Cherecheș a ieșit din țară vineri dimineață la ora 07.49, folosind cartea de identiate a unei rude. Conform presei locale, este vorba despre un văr al edilului fugar. Poliția a anunțat că este vorba despre o persoană născută în anul 1988, care locuiește într-o țară din Europa.
Conform oficialilor Poliţiei, un poliţist de frontieră român şi unul maghiar, ambii aflaţi în afara tonetelor, au confruntat imaginea din actul de identitate cu cea a pasagerului şi au permis intrarea autovehiculului în care se afla Cherecheș în Ungaria.
„Cherecheş a ieşit din ţară prin frontiera cu Ungaria prin PTF Petea la ora 07.49 folosind o altă identitate aparţinând unei rude, o persoană de sex masculin. La ora menţionată, la controlul de frontieră efectuat pe teritoriul maghiar, s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi şi un pasager pe scaunul din dreapta. Cele două persoane s-au legitimat cu cărţi de identitate româneşti, dintre care una, cea a pasagerului, aparţinea unei rude a numitului Cherecheş Cătălin, persoană care locuieşte într-un stat din Europa”, a declarat inspectorul general al IGPF, Victor-Ştefan Ivaşcu.
Mărturia șoferului care l-a dus pe Cherecheș în Satu Mare, înainte de a fugi din România
Șoferul care l-a transportat pe Cătălin Cherecheș din municipiul Baia Mare în Satu Mare, de unde mai departe a ieșit din țară, a declarat pentru PresaSM că îl cunoștea pe edil și că obișnuia să îi facă niște „comisioane”.
„În Baia Mare a urcat în mașină, în fugă, mi-a scris pe parbriz 'Satu Mare'. Avea o borsetă micuță, o geacă și un hanorac. Și avea gluga trasă pe cap, fiindcă ploua afară. Am ajuns în municipiul Satu Mare, erau acolo niște taxiuri, vreo două, am oprit, s-a urcat într-un taxi și a plecat. Era un Duster vișiniu. Nu l-a așteptat nimeni în mod special, a văzut taxiurile și mi-a făcut semn dintr-odată să trag în stație. A fost ales la întâmplare”, a povestit șoferul.
Înainte de a coborî din mașină, Cătălin Cherecheș i-a dat șoferului un bilețel și o sumă de bani, apoi s-a urcat într-un Duster vișiniu, înmatriculat în județul Satu Mare.
„Pe drum nu a povestit absolut nimic cu mine. La sfârșit mi-a dat un bilețel și niște bani să dau la cineva și atâta tot. Era foarte speriat, era panicat. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat în momentul în care a urcat în taxi, ca să plece. Nu aveam ce să… Ne cunoaștem de 4-5 ani, îi făceam comisioane mici, mâncare, țigări. Am avut o relație frumoasă de prietenie. Cred că totul a fost de moment, cred că nu știa nimeni. A fost ceva ireal”, a mai declarat șoferul.
Conducerea Poliției de Fontieră, demisă după fuga lui Cherecheș
Șeful Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, a fost demis după ce primarul din Baia Mare a fugit din țară prin Vama Petea folosind documentele unei rude la frontieră. De asemenea, a fost demis și șeful IPJ Maramureș și a fost schimbată conducerea Academiei de Poliție, a anunțat duminică seară Ministerul de Interne.
„Eliberarea din funcția de Inspector General al Poliției de Frontieră a chestorului de poliție Victor Ștefan Ivașcu, cu acordul acestuia, și asigurarea continuității conducerii, prin efectul legii, de către Inspectorul General Adjunct, chestor de poliție Cornel Laurian Stoica”, se arată în comunicatul ministerului condus de Cătălin Predoiu.
MAI argumentează că schimbările au fost efectuate pentru a „susține restabilirea unui nivel înalt de eficiență managerială și profesională, precum și a încrederii cetățenilor în lege și autorități”
3
31
