Business report: Harta pe judete: Cine sunt stapanii pamanturilor din proprietatea statului roman; DW: Sistemul bancar se clatina in Portugalia si Bulgaria; Cine va achita nota de plata a disputei: uite CAS, nu e CAS?

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Joi, 24 iulie 2014, 4:22 Revista Presei | Business


Business
Foto: Colaj foto
Sistemul bancar se clatina in Portugalia si Bulgaria. Cand o banca din Europa ajunge in dificultate, strigoii crizei isi fac din nou aparitia. Dar este reala primejdia unei noi crize financiare? "Banco Espritio Santo - zvonuri de faliment in Portugalia ", "Nou scandal bancar in Bulgaria" sunt doua titluri aparute in presa pe parcursul saptamanii trecute. De cate ori ajunge o banca europeana in dificultate, presa anunta revenirea crizei. In cazul bancii bulgaresti Corp, guvernul a anuntat ca va contracta noi datorii de aproximativ un miliard de euro pentru salvarea ei. Astfel de cazuri vor exista si in viitor, afirma Andreas Dombret, membru in conducerea Bancii Centrale a Germaniei. "Nu pot fi excluse astfel de evenimente, dimpotriva", a declarat el. In cazul Bulgariei, cea mai saraca tara din UE, contractarea unui nou imprumut de un miliard de euro impovareaza intreaga economie nationala. Cu rezultatul ca deficitul va urca la trei procente din PIB, fata de 1,8 cat se anticipa inaintea falimentului Corp Bank, scrie Deutsche Welle.

Cine va achita nota de plata a disputei: uite CAS, nu e CAS?
Daca sursele de venituri si cheltuielile vor ramane neschimbate, iar CAS va scadea cu 5%, deficitul bugetar va depasi 3% din PIB, in 2015. Este pragul peste care orice stat membru al Uniunii Europene devine subiect al unei proceduri de deficit excesiv cu implicatii financiare, in special la capitolul fondurilor structurale. Insa, efectele vor fi mai dramatice, pentru ca Romania nu isi propune, in niciun caz, limita de 3%, ci una mult mai ambitioasa, de 1,4% din PIB in 2015. Compactul fiscal, semnat in aprilie, obliga Romania sa-si intareasca pozitia bugetara, printr-o micsorare a deficitului, scrie Capital.ro

Harta pe judete: Cine sunt stapanii pamanturilor din proprietatea statului roman.
La nivel national, statul roman prin Agentia Domeniilor Statului mai are de oferit spre concesiune sau arenda o suprafata de numai 15.700 de hectare de teren arabil, din cele 328.000 de hectare de teren pe care le administreaza. Si anul acesta Constantin Dulute, actionarul Agricost SRL, ramane numele de care se leaga cdea mai mare exploatatie de teren arabil din Romania. Un apropiat al lui Culita Tarata, acesta a concesionat, in august 2012, terenul de 57.720 de hectare din Insula Mare a Brailei pe care l-a administrat initial TCE 3 Brazi, firma lui Tarata. In rest, companiile implicate in investitiile agricole nu au preluat de la stat, in concesiune sau arenda, loturi de teren mai mari de 11.000 de hectare. Printre cele mai mari exploatatii preluate de la stat le detine SC Intercereal SA (10.457 ha), detinuta de Ioan Niculae, scrie Economica.net

Terenul agricol din Romania este cel mai bogat si cel mai ieftin din Europa. Cui apartine pamantul romanesc. In Romania, resursele naturale alimenteaza lacomia si atrag investitii. Pamanturile sunt achizitionate in scopuri diverse - agricultura, exploatari miniere, energie, turism, resurse de apa si speculatie funciara. Se estimeaza ca, in acest moment, 6% din terenuri se afla deja in posesia multinationalelor, adica aproximativ 800.000 de hectare de teren arabil. Europa este totdata un acaparator de terenuri, cat si tinta de cumparare de terenuri si contextul in care se produce acest fenomen. Unul ascuns in spatele imaginii idilice a aderarii Romaniei la UE, ca si a deschiderii pietei interne catre investitorii straini. Este vorba despre o tara ideala pentru investitiile in produsele pamantului si in zona agro-industriala. Caracteristicile sale naturale o fac perfect adaptata culturilor cerealiere: zone vaste de teren sunt potential disponibile; pamantul costa mai putin decat in restul Europei, scrie Adevarul.ro

Fabrica de confectii fara muncitori. Locuitorii comunei in care a fost deschisa nu sunt interesati sa se angajeze. Elena Parvulescu a fost incantata cand a auzit ca la ea in comuna se deschide o fabrica de confectii. Si-a depus CV-ul, a fost la interviu, apoi angajata. Urma sa primeasca aproape 700 de lei salariu, 20 de bonuri de masa si transport gratuit. Nu s-a imprietenit insa cu masina de cusut, iar dupa o zi de munca a plecat acasa. "Am renuntat din motiv personal, stres mai mare, nu pot face fata si nu vreau nici sa incurc pe dansii si nici eu sa imi complic viata", spune ea. Desi au doar liceul in CV si nicio experienta profesionala in domeniu, alte doamne au pretentii mai mari. Ar vrea salarii de peste 1.000 de lei pe luna. Patronii fabricii sunt disperati. De cand au decis sa investeasca in comuna, cauta forta de munca. Fara prea mult spor insa. Pe cele 300 de locuri puse la bataie, abia au angajat 40 de femei, potrivit digi24.ro

Olanda, centrul offshore-urilor rusesti: cum pot olandezii sa cutremure economia Rusiei. De Telegraaf, cel mai citit ziar din Olanda, titra pe prima pagina: "Este de-ajuns, gata! Intervino!" Mesajul ii era adresat premierului Mark Rutte, iar ziarul olandez cerea interventia NATO in Ucraina pentru a-i potoli pe separatistii pro-rusi, vinovati pentru doborarea cursei MH17. Marile companii olandeze care au interese de afaceri in Rusia au ajuns, la randul lor, sub asediul presei. Jurnalistul Bas Heijine isi amintea ca "in aprilie, atunci cand criza din Crimeea era la apogeu, Ben van Beurden, directorul executiv al Sehell, ii facea o vizita lui Putin asigurandu-l ca, indiferent de situatia politica, Shell si Rusia au mari planuri pentru viitor." Rostec este un conglomerat controlat de statul rus si din care face parte si compania ce fabrica sistemul de aparare sol-aer Buk, despre care s-a tot vorbit ca a stat la baza atacului cu racheta in urma caruia cursa MH17 a fost doborata. Cel putin una din subsidiarele Rostec se afla in Olanda pentru a profita de taxele mici pe profit, scrie Europolitics.

Cati bani fac mallurile din Romania
. Proprietarii celor 58 de malluri din Romania incaseaza peste 350 mil. euro, ca medie anuala, de pe urma inchirierii a 5.400 de magazine, potrivit unor calcule realizate de Capital pe baza unui studiu DTZ Echinox. Veniturile generate anual de cele 11 malluri din Bucuresti, a caror suprafata cumulata reprezinta circa 40% din stocul de centre comerciale al tarii, au o pondere de circa 43% in rulajul national. Spre comparatie, in regiunea nord-estica a tarii sunt functionale tot 11 malluri, in orasele Bacau, Piatra Neamt, Suceva, Botosani, Iasi si Vaslui, insa retailerii care au inchiriat cele 835 de magazine disponibile aici platesc doar 36 milioane euro pe an, adica aproape un sfert din volumul rulat de mallurile bucurestene, potrivit Capital.ro

Plajele Litoralului vor fi refacute cu nisip adus. Cand incep marile lucrari. Largirea plajelor de pe litoralul romanesc prin innisipare artificiala, proiect finantat cu fonduri europene in valoare de 145 de milioane de euro, incepe in aceasta toamna. Cinci loturi de plaja vor fi mai largi si vor avea diguri noi. In toamna acestui an se va trece la innisiparea artificiala a plajelor Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord. Termenul de finalizare a proiectului este 2015, scrie Economica.net






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4554 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by