Seful CNADNR: Locul de munca trebuie sa fie in santier. Directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, Catalin Homor, intr-un interviu acordat revistei Capital, a anuntat ca nu se mai construiesc autostrazi cu studii de fezabilitate facute din birou. Dupa ce s-au fript de trei ori in procesul de concesiune a autostrazii Comarnic-Brasov, oficialii CNADNR sufla si-n iaurt. Oficialul CNADNR promite ca pana la sfarsitul lunii vom avea traseul autostrazii Sibiu-Pitesti. Capital: Comisia Europeana permite fazarea proiectelor aflate in derulare si care nu se finalizeaza la sfarsitul anului 2015. Care este stadiul proiectelor fazate? Catalin Homor: Marile proiecte sunt fazate inclusiv autostrada Timisoara-Lugoj, Orastie-Sibiu partial, Lugoj-Deva loturile 2, 3 si 4, plus cele patru loturi de pe autostrada Sebes-Turda. Avem cateva proiecte unde se mai completeaza si se imbunatatesc documentatiile. Termenul limita dat de autoritatea de management este sfarsitul acestei luni, documentatiile de fazare sunt depuse, estimam ca toate vor fi aprobate pe faza 1. Pe langa autostrazi, mai multe proiecte pentru variante ocolitoare si drumuri nationale au fost fazate. Integral inCapital.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

14 spitale amendate cu 1,4 milioane lei in 2015. Multe dintre ele au raportat servicii medicale fictive in numele pacientilor. In cursul anului 2015, Casele de Asigurari de Sanatate din 12 judete au imputat in total 1,4 milioane lei unui numar de 14 furnizori de servicii medicale spitalicesti, au spus in exclusivitate pentruEconomica.netoficialii CNAS. Institutia a refuzat sa ne spuna explicit numele furnizorilor de servicii spitalicesti sanctionati, si care au fost, in valoare absoluta, cele mai mari amenzi aplicate acestora. Printre cele mai frecvente nereguli gasite de CAS la furnizorii amendati se numara raportarea unor servicii medicale fictive in numele pacientilor internati.

Haosul legislativ din sistemul energetic poate arunca in aer siguranta energetica a Romaniei. Lipsa de viziune, deciziile luate in pripa, avantajarea unor consumatori in detrimentul altora, diferentiarea producatorilor, exportul necontrolat de energie, reglementarile uneori absurde ale Autoritatii din domeniu fac ca sistemul energetic romanesc sa devina din vedeta a economiei posibila bomba cu implozie. Energia electrica produsa pe baza de carbune este in colaps, producatorii din surse regenerabile acuza pierderi de peste 150 de milioane de euro intr-un singur an numai din imposibilitatea de a-si valorifica certificatele verzi, Hidroelectrica are probleme cu lucrarile de mentenanta ale agregatelor, producatorii pe gaze functioneaza sporadic si au restante imense la furnizori, interconexiunile cu tarile vecine sunt in asteptare, distribuitorii de energie nu-si indeplinesc obligatiile de investitii si se judeca cu statul roman, reacatoarele 3 si 4 de la Cernavoda si centrala de pompaj de la Tarnita-Lapustesti sunt idealuri din ce in ce mai indepartate si am putea continua la nesfarsit cu neajunsurile. In realitate, toate au un numitor comun: statul, care mai are un cuvant de spus in acest domeniu, este total absent din ecuatie, informeazaEnergy-Center.ro.

Cand bursele se prabusesc, aurul si francul elvetian revin in atentia investitorilor. Bursele europene si-au continuat caderea pentru a saptea zi, trase in jos de cotatiile bancilor care au atins minimul ultimelor 28 de luni. Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 1,6%, ajungand la 309,39 de puncte, cel mai mic nivel din octombrie 2013. Actiunile bancilor elene Eurobank si Alpha Bank au inregistrat cele mai mari scaderi din Europa, de peste 7%, pe fondul temerii privind capacitatea acestora de a rezista la o noua recesiune. Actiunile Deutsche Bank au mai pierdut 1,5% din valoare, cu toate ca banca a comunicat ca dispune de fonduri suficiente pentru a-si plati toate datoriile. "Volatilitatea este foarte ridicata", a declarat un broker german pentru Bloomberg. "Investitorii fug dupa lichiditati pentru a se asigura ca pot sa speculeze oportunitati de cumparare de actiuni. Dar noi deprecieri ale cursului actiunilor nu poate fi stavilit acum", a adaugat el, scrieAdevarul.

Opel Corsa 1.3 CDTI Easytronic - Croita pentru oras. Despre anduranta noastra cu Opel Corsa am scris pe larg. Astazi vorbim despre cutia Easytronic. Cutia automata in clasa mica era o dorinta greu de indeplinit acum cativa ani, ofertele disponibile putand fi numarate pe degete. Totusi, cutia Easytronic are o istorie de mai bine de 10 ani pe Corsa, ceea ce inseamna ca noua generatie nu putea renunta la transmisia automata, mai ales ca cererea este din ce in ce mai ridicata. Pana la urma, o masina de oras trebuie sa fie confortabila, pe langa agilitatea specifica si dimensiunile reduse. Pentru Corsa pe care o testam pe durata unui an, Opel utilizeaza cea mai noua evolutie a acestei cutii automate, denumita Easytronic 3.0. In fapt, principiul de functionare impune utilizarea termenului de cutie robotizata, deoarece ea functioneaza precum o cutie manuala din punct de vedere mecanic, doar ca treptele sunt schimbate de un sistem robotizat, fara sa existe o pedala de ambreiaj, anuntaAuto-Bild.ro.

Cei mai buni manageri de dezvoltare. Manageri care au coordonat anul trecut mari proiecte de dezvoltare si s-au remarcat prin performanta vor fi premiati in cadrul Galei "Excelenta in Management". Divizia de dezvoltare creeaza si coordoneaza implementarea unor proiecte care cresc business-ul unei companii. Pentru a fi un manager de dezvoltare de succes, trebuie sa ai o excelenta capacitate de negociere si contacte bune in randul mediului de afaceri. De asemenea, aceasta pozitie presupune posibilitatea de a implementa strategiile globale ale companiei. Mai exact, caracteristicile jobului de business development manager au in vedere gasirea de oportunitati pentru compania pe care o reprezinta si de a implementa programele derulate de organizatie. Un manager de dezvoltare trebuie sa gaseasca mereu modalitati prin care compania sa castige teren pe piata locala, informeazaCapital.ro.

Totul despre magistrala gazului care va traversa Romania. De ce ne acorda UE 180 mil. euro. Transgaz trebuie sa construiasca o conducta de 530 de kilometri intre Podisor(Giurgiu) si Horia(Bihor) prin care se va asigura tranzitul gazelor intre Bulgaria si Ungaria, apoi mai departe, spre Vest. Acest proiect costa 550 de milioane de euro, iar UE ne finanteaza o treime din aceasta suma. Pe aici vor curge catre vest si gazele pe care Petrom si ExxonMobil le vor scoate din Marea Neagra. La inceputul acestui an, Comisia Europeana a anuntat ca a aprobat o finantare nerambursabila de 180 de milioane de euro pentru Transgaz, ajutor necesar pentru ca transportatorul de gaze al Romaniei sa inceapa constructia conductei BRUA, care va face conexiunea intre pietele de gaze din sudul Europei si cele din Vest, via Romania. De o mare importanta pentru UE, dovada ajutorul de 180 de milioane de euro, proiectul trebuie finalizat de Transgaz pana in 2019, urmand ca, in decursul acelui an sa fie si pusa in functiune. Pentru aceasta, trebuie sa mai scoata din buzunar inca 370 de milioane de euro, pentru ca BRUA costa, potrivit datelor Transgaz, 550 de milioane de euro. La momentul 2019, pe teritoriul Romaniei vor curge miliarde de metri cubi de gaz din care, prin intermediul taxelor de tranzit, Transgaz va colecta zeci de milioane de euro anual, scrieEconomica.net.