Lovitura pentru banci, IFN si firme de leasing: nu vor mai putea deduce toate dobanzile platite la imprumuturile din grup. Reguli fiscale mai dure si pentru restul firmelor. Regulile dupa care toate societatile platitioare de impozit pe profit pot deduce cheltuielile cu dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar la imprumuturi de la entitati asociate sunt schimbate radical prin proiectul OUG care va modifica Codul fiscal din 1 ianuarie 2018. Cele mai afectate vor fi bancile, IFN-urile si societatile de leasing, care pierd avantajul deductibilitatii nelimitate de care s-au bucurat pana acum. Guvernul pretinde ca transpune astfel prevederile unei Directive europene, care recomanda, insa, mentinerea deductibilitatii dobanzilor pentru cazul special al institutiilor financiare. Proiectul OUG publicat joi seara pentru dezbatere pe siteul MFP, dupa ce fusese deja discutat in prima lectura in sedinta de Guvern, abroga in integralitate articolul 27 din Codul fiscal, cel care stabilea pana acum regulile de deductibilitate a dobanzilor si diferentelor de curs pentru companii. La aliniatul 9), acesta excepta de la limitarile de deductibilitate prevazute pentru restul companiilor institutiile de credit (persoane juridice romane si sucursale din Romania ale institutiilor de credit straine), institutiile financiare nebancare si societatile de leasing operational, relateaza Profit.ro.

Business reportFoto: Colaj foto

Pretul carburantilor tot creste. Motorina a ajuns mai scumpa decat in Spania sau Austria. Preturile carburantilor vanduti in statiile din Romania au crescut, si in ultima saptamana, conform datelor Oil Bulletin, serviciul de monitorizare al Comisiei Europene. La data de 23 octombrie (ultimele date disponibile), pretul mediu al benzinei vandute in statiile din Romania a fost de 5,07 lei pe litru, iar motorina costa 5,17 lei pe litru. In comparatie cu preturile afisate cu o saptamana in urma, preturile sunt mai mari cu patru bani pe litru, atat la benzina cat si la motorina. Evolutia preturilor in statele din zona noastra a fost mixta. Astfel, consumatorii bulgari au avut parte de o usoara ieftinire, de circa 0,01 leva pe litru (o leva este cam 2,3 lei) dar in cazul Poloniei si Ungariei preturile au crescut. In Polonia, benzina s-a scumpit marginal, cu doar 0,03 zloti pe litru, dar motorina s-a scumpit substantial, cu 0,12 zloti pe litru (un zlot polonez valoreaza 1,08 lei). In Ungaria preturile au crescut marginal, cu sub doi forinti pe litru, si la benzina si la motorina, ajungand la 349 forinti la benza si 360 forinti la motorina (100 de forinti fac circa 1,48 lei). Comparand preturile in euro, Romania are in continuare mult sub media europeana si benzina si motorina, dar, cel putin la motorina, nu mai sunt printre cele mai mici preturi din Europa, anunta Economica.net.

De ce sunt romanii diferiti de ceilalti est-europeni cand vine vorba de bauturi racoritoare. La o prima vedere, pentru PepsiCo, piata romaneasca de bauturi racoritoare este un "teren de joaca" cu multe carti castigatoare. Romanii sunt printre cei mai mari consumatori de soft drinks din regiune si se uita cu mai mult interes catre produse premium, deci cu marje de profit mai mari. Numai ca efervescenta cresterilor da semne de domolire. "Romanul iubeste bautura carbonatata", spune, intr-un interviu pentru NewMoney, Calin Clej, marketing director PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, pozitie din care coordoneaza activitatea de marketing a imbuteliatorului in mai multe tari, printre care Romania, Bulgaria, Grecia, Malta sau Israel. Si o iubeste inca din anii '60, cand bautura americanilor a ajuns in Romania printr-un surprinzator contract incheiat de Pepsi cu autoritatile comuniste. Intre timp, imaginea de ansamblu a pieᅡtei locale s-a schimbat radical: la inceputul anilor '90, in ecuatie a intrat si Coca-Cola, care a mizat pe o expansiune agresiva, adjudecandu-si in cele din urma pozitia de lider detasat al segmentului de bauturi non-alcoolice, seᅡconᅡdat fiind de PepsiCo. Constanta a ramas, in schimb, prefeᅡrinta romanilor pentru bauturile acidulate. Iar ca o paranteza, acest lucru se vede inclusiv in vanzarile de ape imbuteliate - jumatate este carbonatata, jumaᅡtate plata, potrivit cifrelor oferite de Clej. Aducand discutia in concretul cifrelor, in ansamblu, primele opt luni ale acestui an au adus o incetinire a ritmului de crestere a consumului in Romania pe segmentul de bauturi racoᅡriᅡᅡtoare, comparativ cu ultimii doi-trei ani, cel putin atunci cand este vorba de vanzaᅡrile in volum.

Ce-i opreste pe romanii care lucreaza in strainatate sa se intoarca in tara. 30% din forta de munca a Romaniei nu lucreaza in Romania, ci in strainatate. Oficialii Bancii Nationale numesc fenomenul "PIB-ul pierdut". Mai bine de jumatate dintre cei care au parasit tara spun ca s-ar intoarce dar ii opreste, inaintea banilor, coruptia de aici. De voie, de nevoie prind radacini peste granita si avem deja o generatie mare de copii romani nascuti in strainatate si care nu au chiar niciun motiv sa vina in Romania. In paralel de la statistica avem mereu acelasi semnal - populatia imbatraneste accentuat. Romanul mediu are 41 de ani, mai mult decat australianul mediu si mai mult decat americanul mediu. Ritmul de imbatranire a populatiei se accentueaza si se accentueza inainte ca economia sa devina una matura. Tinerii sub 14 ani sunt cu 300.000 mai putini decat varstnicii peste 65 de ani. Iar dezechilibrul este tot mai mare. Institutul National de Statistica arata ca numarul batranilor creste de trei ori mai repede decat al tinerilor. Si asta cu 15 ani inainte de momentul in care decreteii vor iesi la pensie. Riscul e ca Romania de atunci sa fie batrana si saraca. Si totusi balanta demografica ar putea fi echilibrata. 30% dintre romanii apti de munca lucreaza in strainatate, arata oficialii BNR. Si multi dintre ei nu isi doresc sa ramana acolo pentru totdeauna. In diaspora, sase romani din zece spun ca isi doresc sa se intoarca in tara si trei din zece ca vor sa se intoarca pentru a investi aici, arata un sondaj rePatriot. Sunt insa trei bariere: coruptia, birocratia si lipsa increderii in clasa politica, relateaza Digi 24.

ANALIZA Numar record de transportatori. Top-ul profitabilitatii. Transportul rutier de marfuri este unul dintre domeniile cu cea mai mare crestere a numarului de companii infiintate in anul 2016, comparativ cu anul 2015. Conform Registrului Comertului, infiintarea de companii in domeniul transportului rutier de marfuri este in plina crestere, anul 2016 reprezentand maximul istoric, cu peste 3.800 companii infiintate in acest domeniu. Ca numar de companii infiintate, anul 2016 este urmat de 2015 si 2014, in ultimii 3 ani depasindu-se de fiecare data recordul de companii infiintate, record inregistrat in 2008. Trendul crescator inceput din 2009, care continua si in prezent, este asemanator cu cel dintre anii 2003-2008, fiind aproape la fel de abrupt ca acesta. Daca in intervalul 2009-2016 a fost nevoie de 8 ani pentru ca numarul de companii infiintate sa creasca de la aproximativ 1.500 anual (2009) la peste 3.800 anual (2016) - o crestere de peste 2.300 companii infiintate anual, in trecut a crescut la aceste valori in aproximativ 6 ani (de la aproximativ 900 companii infiintate in 2003 la peste 3.500 in 2008), arata o analiza realizata de Creditinfo la nivel national. Unul dintre motivele cresterii numarului de companii din domeniul transportului rutier de marfuri este dat si de programul SRL-D, de stimulare a infiintarii de noi firme, program in cadrul caruia, in intervalul 2011-2016, au fost lansate peste 1.300 astfel de companii. Mai mult decat atat, in intervalul 2014-2016, cele mai multe companii SRL-D au fost infiintate in acest sector de activitate, depasind domenii precum service-urile auto sau constructiile, noteaza profit.ro.

Volkswagen lanseaza o platforma pentru vanzarea de automobile second. Divizia de servicii financiare a grupului auto german Volkswagen a lansat o platforma online pentru a cuceri o cota din piata vanzarilor de automobile second hand din Germania. Volkswagen Financial Services a precizat joi ca a pus la punct o platforma denumita HeyCar, unde pot fi listate automobile second hand. Lansata la inceputul acestei luni, HeyCar are deja listate 50.000 de vehicule si spera sa tripleze aceasta cifra pana anul viitor. Anuntul vine la scurt timp dupa ce si Audi a anuntat lansarea unei platforme similare, scrie Auto Bild.